brânzoaică definitie

10 definiții pentru brânzoaică

brânzoáică sf [At: DA / Pl: ~ice / E: brânză + -oaică] 1 Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit. 2 Mic calup de brânză proaspătă de vaci.
BRÂNZOÁICĂ, brânzoaice, s. f. 1. Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit. 2. Mic calup de brânză proaspătă de vaci. – Brânză + suf. -oaică.
BRÂNZOÁICĂ, brânzoaice, s. f. 1. Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit. 2. Mic calup de brânză proaspătă de vaci. – Brânză + suf. -oaică.
BRÎNZOÁICĂ, brînzoaice, s. f. 1. Un fel de prăjitură făcută din cocă umplută cu brînză, coaptă sau prăjită în bucăți mici. 2. Bucată de brînză de vacă în formă rotundă.
BRÂNZOÁICĂ, brânzoaice, s. f. 1. Un fel de plăcintă umplută cu brânză. 2. Bucată rotundă de brânză de vacă. – Din brânză + suf. -oaică.
brânzoáică s. f., g.-d. art. brânzoáicei; pl. brânzoáice
brânzoáică s. f., g.-d. art. brânzoáicei; pl. brânzoáice
BRÂNZOÁICĂ ~ce f. Plăcintă cu brânză, făcută din aluat dospit. [G.-D. brânzoacei; Sil. -zoai-că] /brânză + suf. ~oaică
brânzoaică f. plăcintă cu brânză.
brînzoáică f., pl. e. Plăcintă făcută din aluat și umplută cu brînză. V. piroșcă.

brânzoaică dex

Intrare: brânzoaică
brânzoaică substantiv feminin