brânzíre sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: brânzi] 1 Ungere cu brânză Si: brânzit1 (1). 2 Preparare cu brânză Si: brânzit1 (2). 3 (D. lapte) Acrire.

BRÂNZÍ, pers. 3 brânzește, vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se face brânză, a căpăta aspectul brânzei (stricându-se); a se corăsli. – Din brânză.

BRÂNZÍ, pers. 3 brânzește, vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se face brânză, a căpăta aspectul brânzei (stricându-se); a se corăsli. – Din brânză.

BRÎNZÍ, brînzesc, vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se închega, a se face brînză, a se corăsli; a se strica.

BRÂNZÍ, pers. 3 brânzește, vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se închega, a se face brânză; a se strica. – Din brânză.

!brânzí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se brânzéște, imperf. 3 sg. se brânzeá; conj. prez. 3 să se brânzeáscă

brânzí vb., ind. prez. 3 sg. brânzéște, imperf. 3 sg. brânzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. brânzeáscă

BRÂNZÍ vb. a se tăia, (înv. și reg.) a se serbăzi, (Mold.) a se corăsli. (Laptele s-a ~.)

A SE BRÂNZÍ se ~éște intranz. (despre lapte) A se face brânză; a căpăta aspect de brânză (la fierbere); a se corăsli. /Din brânză

brînzésc v. tr. Prefac în brînză, corăslesc, stric: a brînzi laptele. V refl. Laptele s’a brînzit de căldură. V. îmbrînzesc.

BRÎNZI vb. a se tăia, (înv. și reg.) a se sărbezi, (Mold.) a se corăsli. (Laptele s-a ~.)