boy definitie

2 intrări

8 definiții pentru boy

boy smi [At: DN3 / E: eg boy] (Rar) 1 Servitor indigen din colonii (mai ales în hoteluri). 2 Dansator dintr-un ansamblu de music-hall.
BOY, boy, s. m. 1. Servitor indigen în colonii. 2. Băiat angajat într-un hotel pentru diverse servicii. – Cuv. engl.
boy (angl.) s. m., art. bóy-ul; pl. bóy, art. bóy-i [pron. bó-iĭ]
BOY s.m. (Rar) 1. Servitor indigen din colonii (mai ales în hoteluri). 2. Dansator dintr-un ansamblu de music-hall. [< engl. boy – băiat].
BOY s. m. 1. servitor indigen din colonii; liftier (în hoteluri). 2. dansator dintr-un ansamblu de music-hall. (< engl. boy, băiat)
boy-scout m. numele englezesc al cercetașului. (V. această vorbă).
boy s. m. (anglicism) Liftier; băiat de serviciu într-un hotel ◊ „[...] mi-e frică să urc în lift [...] cu boy-ul; mi-e frică nu să deschid, dar chiar să ating mini-barul din cameră [...]” R.lit. 9 VI 83 p. 2. ◊ „Personal uman? Peste 300 de servitori de gradul I, 100 de boy (băieți de serviciu)” G. 7980/96 p. 30; v. și supercivilizație (1979) (din engl. boy; DN3)
play-boy s. m., adj. Tânăr bogat care-și petrece viața în distracții ◊ „Academicienii par deseori șomeri și play-boys-ii – miliardari.” Cont. 25 VI 71 p. 6. ◊ „Florin Piersic a pus toată nestinsa lui strălucire exterioară împotriva încăpățânării unora sub înfățișarea de «play-boy».R.l. 17 I 75 p. 2. ◊ „Templer, Kojak, Columbo erau convocați săptămânal să perforeze enigma. Fiecare o făcea în felul său: unul în stil play-boy flegmatic, altul în stil bonom populist, altul în stil nonșalant-intelectual.” Cont. 23 VI 78 p. 9; v. R.lit. 14 XI 74 p. 24 [pron. pléiboi] (din engl. americ. play-boy, cf. fr. play-boy; PR 1960; D. Am.; DN3, DEX-S)

boy dex

Intrare: boy
boy
Intrare: boy (-)
boy -