boxer definitie

21 definiții pentru boxer

boxér1 sm [at: DEX2 / Pl: ~i / E: fr boxeur] 1 Sportiv care practică boxul Si: pugilist. 2 (Lpl) Poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901.
BÓXER2, boxeri, s. m. Câine de pază înrudit cu dogul și cu buldogul, cu pielea de pe cap cutată. – Din fr., engl. boxer.
BOXÉR1, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul1; pugilist. – Din fr. boxeur.
BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul; pugilist. – Din fr. boxeur.[1]
BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul. – Scris și: (după franțuzește) boxeur (pronunțat boxör).
BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul. – Fr. boxeur (<engl.).
*bóxer2 (rasă de câini) s. m., pl. bóxeri
boxér1 (sportiv) s. m., pl. boxéri
boxér s. m., pl. boxéri
BOXÉR s. (SPORT) pugilist.
BÓXER2 s.m. Câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru, strălucitor. [< fr. boxer].
BOXÉR1 s.m. Sportiv care practică boxul. [< fr. boxeur].
BOXÉRI s.m.pl. Poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901. [< fr. boxers].
BÓXER2 s. m. câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru. (< fr. boxer, germ. Boxer)
BOXÉR1 s. m. sportiv care practică boxul1 (1). (< fr. boxeur)
BOXÉRI s. m. pl. poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901. (< fr., engl. boxers)
BOXÉR ~i m. Sportiv care practică boxul; pugilist. /<fr. boxeur
Boxeri m. pl, nume dat revoluționarilor chinezi cari participară la răsboiul din 1900 în contra trupelor americano-europene.
BOXER s. (SPORT) pugilist.
BOXÉR2 (< fr., engl.) s. m. Rasă de cîini de pază, de origine germană, cu aspect puternic, dar armonios, cu talia de 56-60 cm, gambe foarte lungi și urechi purtate vertical, avînd pielea de pe cap și frunte cutată, culoare arămie, păr scurt, aspru și strălucitor.
boxer cu garda inversă expr. homosexual.

boxer dex

Intrare: boxer (câine)
boxer câine
Intrare: boxer (sportiv)
boxer sportiv substantiv masculin