bouar definitie

20 definiții pentru bouar

boár1 sm [At: (1612) ap. BOGDAN, GL. / V: bouar, buhar, (Ban) boier / P: boar / Pl: ~i / E: lat bo(o)arius, -um] 1 (Rar) Păstor de oi Cf văcar. 2 (Mun) Proprietar de boi. 3 (Înv) Perceptorul dijmei pe boi. 4 (Ast) Constelație Cf capul-boului, văcarul.
boár2 sm vz bour
bouár sm vz boar
BOÁR s. n. v. bouar.
BOUÁR, bouari, s. m. Păstor de boi. [Var.: boár s. m.] – Lat. bo(v)arius.
BOÁR, boari, s. m. Păstor de boi. [Var.: bouár s. m.] – Lat. bo(v)arius.
BOUÁR s. m. v. boar.
BOUÁR, bouari, s. m. (Rar) Păzitor de boi. V. văcar. Bouarii mănăstirii l-au găsit pe Palamon ciuruit de cuțite fi mort. GALACTION, O. I 214. – Pronunțat: bo-uar.
BOÁR, boari, s. m. Persoană care păzește boii la păscut. [Var.: bouár s. m.] – Lat. bo(v)arius.
BOUÁR s. m. v. boar.
bouár (pop.) (-uar) s. m., pl. bouári
Bouárul (constelație) (-ua-) s. propriu m.
bouár s. m., pl. bouári
boár (boári), s. m. – Păstor de boi. Lat. boārius sau bovārius (REW 1180; Candrea-Dens., 171; DAR); cf. it. boaro, prov., v fr., cat. boyer, sp. boyero, port. boieiro.
boar m. păzitor de boi. [Lat. BOARIUS].
boár V. boŭar.
bóăr v. bour.
boŭár și boár m. (d. boŭ saŭ lat. boarius, de boŭ). Păzitor de boĭ. V. haĭdăŭ.
boár, boari, s.m. – 1. Păstor de boi: „Tăț boarii de la boi, / Păcurarii de la oi / Atâta m-o drăgostit / Până soarele-o sfințit” (Papahagi, 1925: 254). 2. (astr.) Boarul, numele popular al unei constelații; Văcarul (Boötes). ♦ (onom.) Boar, Boariu, nume de familie (9 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Lat. bo(v)arius „de bou” (MDA).
BOARUL (Boetes), constelație din emisfera boreală. Stelele principale sînt dispuse în formă de steag; cea mai strălucitoare stea: Arcturus.

bouar dex

Intrare: boar
boar
bouar substantiv masculin