botriocefál sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr bothriocéphale] Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m și prevăzut cu două botridii, care trăiește parazit în intestinul subțire al omului și al unor animale care au mâncat pește infectat cu larvele acestui parazit (Diphyllobotrium latum).

BOTRIOCEFÁL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m și prevăzut cu două botridii, care trăiește parazit în intestinul subțire al omului și al unor animale (Diphyllobothrium latum). [Pr.: -tri-o-] – Din fr. bothriocéphale.

BOTRIOCEFÁL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m și prevăzut cu două botridii, care trăiește parazit în intestinul subțire al omului și al unor animale care au mâncat pește infectat cu larvele acestui parazit (Diphyllobothrium latum). [Pr.: -tri-o-] – Din fr. bothriocéphale.

BOTRIOCEFÁL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal avînd o lungime de mai mulți metri, care trăiește ca parazit în intestinul gros al omului. – Pronunțat: -tri-o-.

BOTRIOCEFÁL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal având o lungime de câțiva metri, care trăiește ca parazit în intestinul gros al omului. [Pr.: -tri-o-] – Fr. bothriocéphale (<gr.).

botriocefál (bo-tri-o-) s. m., pl. botriocefáli

botriocefál s. m. (sil. -tri-o-), pl. botriocefáli

BOTRIOCEFÁL s.m. Vierme care trăiește parazitar în intestinul gros al omului și al unor animale. [Pron. -tri-o-. / < fr. bothriocéphale, cf. gr. bothrion – cavitate mică, kephale – cap].

BOTRIOCEFÁL s. m. vierme lung care parazitează intestinul subțire. (< fr. bothriocéphale)

BOTRIOCEFÁL ~i m. Vierme lung de 8-12 m, care trăiește parazitar în intestinele omului și ale unor animale. [Sil. -tri-o-] /<fr. botriocéphale

BOTRIO-1 „botridie, organ de fixare”. ◊ gr. bothrion „cavitate mică, gropiță” > fr. bothrio-, engl. id., germ. id. > rom. botrio-. □ ~cefal (v. -cefal), s. m., vierme parazit intestinal din familia cestodelor, al cărui organ de fixare este format din două botridii.