Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

40 defini╚Ťii pentru botez

bot├ęz sn [At: CORESI, ap. GCR I, 32/31 / Pl: (├«nv) ~ uri, ~ e, (rar) ~ i / E: boteza] 1 Tain─â a religiei cre╚Ötine, destinat─â a ╚Öterge p─âcatul str─âmo╚Öesc ╚Öi care const─â ├«n cufundarea corpului celui ce se boteaz─â, de c─âtre preot, ├«n cristelni╚Ťa cu ap─â sfin╚Ťit─â (├«n religia ortodox─â) sau ├«n stropirea corpului cu ap─â (├«n religia catolic─â), ocazie cu care este primit ╚Öi prenumele. 2 (Pex) Udare cu ap─â (├«n joac─â). 3 (├Äs) -ul de foc Prima lupt─â dintr-un r─âzboi. 4 (Pre) Ap─â sfin╚Ťit─â ├«ntrebuin╚Ťat─â la botez(1) sau la Boboteaz─â Si: agheasm─â. 5 Botezare (a enoria╚Öilor) cu agheasm─â ├«n prima zi a fiec─ârei luni ╚Öi ├«n ajunul Bobotezei. 6 Osp─â╚Ť ╚Öi petrecere organizate la botezul cuiva Si: cumetrie. 7 (Mar) Ceremonie de lansare la ap─â a unei nave noi.
botez├í [At: CATEHISM (1607), ap. GCR I, 42/29-30 / Pzi: ~ t├ęz / E: boteza] 1 vt (D. preot) A s─âv├ór╚Öi actul de a cre╚Ötina pe cineva prin botez (1). 2 vtf A face pe cineva s─â primeasc─â botezul, convertindu-se la cre╚Ötinism. 3 vt A stropi cu agheazm─â persoane, animale, case etc. ├«n fiecare zi ├«nt├ói a lunii, la sfe╚Ötanie, la Boboteaz─â sau ├«n ajunul Bobotezei. 4 vt (Pex) A uda. 5 vt (Fig) A dilua un lichid cu ap─â. 6 vt A fi na╚Ö la botezul cuiva. 7 vrp A se cre╚Ötina prin primirea botezului (1). 8 vr A merge la preot pentru a fi stropit cu agheasm─â. 9 A porecli.
botezát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: boteza] 1-4 Botezare (1-4).
BOT├ëZ, botezuri, s. n. 1. Ritual cre╚Ötin de primire a cuiva printre credincio╚Öii bisericii, ├«nso╚Ťit de atribuirea unui prenume; p. ext. petrecere care are loc cu acest prilej; cumetrie. ÔŚŐ Expr. (Mil.) Botezul focului = prima participare activ─â la o lupt─â. 2. Ap─â folosit─â pentru s─âv├ór╚Öirea botezului (1). 3. Stropire cu agheasm─â a credincio╚Öilor ╚Öi a caselor lor de c─âtre preot, cu prilejul unor slujbe sau s─ârb─âtori biserice╚Öti. 4. (Mar.) Ceremonial de lansare la ap─â a unei nave noi. ÔÇô Din boteza (derivat regresiv).
BOTEZ├ü, botez, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) supune botezului (1). 2. Tranz. A stropi cu agheasm─â pe credincio╚Öi ╚Öi casele lor. ÔÖŽ Fig. (Fam.) A uda, a stropi. ÔÖŽ A dilua cu ap─â; a falsifica. 3. Tranz. A avea calitatea de na╚Ö sau de na╚Ö─â la botezul (1) cuiva. 4. Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocur─â); a supranumi; a porecli. ÔÇô Lat. battizare (= baptizare).
BOT├ëZ, botezuri, s. n. 1. Ritual cre╚Ötin de primire a cuiva printre credincio╚Öii bisericii, ├«nso╚Ťit de atribuirea unui prenume; p. ext. petrecere care are loc cu acest prilej; cumetrie. ÔŚŐ Expr. (Mil.) Botezul focului = prima participare activ─â la o lupt─â. 2. Ap─â folosit─â pentru s─âv├ór╚Öirea botezului (1). 3. Stropire cu agheasm─â a credincio╚Öilor ╚Öi a caselor lor de c─âtre preot, cu prilejul unor slujbe sau s─ârb─âtori biserice╚Öti. 4. (Mar.) Ceremonial de lansare la ap─â a unei nave noi. ÔÇô Din boteza (derivat regresiv).
BOTEZ├ü, botez, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) supune botezului (1). 2. Tranz. A stropi cu agheasm─â pe credincio╚Öi ╚Öi casele lor. ÔÖŽ Fig. (Fam.) A uda, a stropi. ÔŚŐ Expr. (Fam.) A boteza laptele (sau vinul, rachiul etc.) = a ad─âuga ap─â ├«n lapte (sau ├«n vin etc.). 3. Tranz. A avea calitatea de na╚Ö sau de na╚Ö─â la botezul (1) cuiva. 4. Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocur─â); a supranumi; a porecli. ÔÇô Lat. batizare (= baptizare).
BOT├ëZ, botezuri, s. n. 1. Ritual cre╚Ötin de primire a cuiva printre credincio╚Öii bisericii (cu care prilej se atribuie ╚Öi un nume noului membru al comunit─â╚Ťii); p. ext. petrecerea care are loc cu acest prilej, cumetrie. Din botez ├«mi zice Iliu╚Ť─â. SADOVEANU, N. F. 60. Iar noi s─â mai juc─âm un pic ╚śi la botez CO╚śBUC, P. I 59. Muzici vesele c├«ntar─â la botezul meu cu fal─â. MACEDONSKI, O. I 72. ÔŚŐ Fig. [Florile] din botezul de lacrimi luar─â numele de l─âcr─âmioare. EMINESCU, N. 28. ÔŚŐ Nume de botez = prenume. ┬źIon┬╗ din numele ┬źIon Popescu┬╗ este nume de botez. ÔÖŽ (Poetic) Ceahl─âul m─âre╚Ť... ╚Öi-a p─âstrat de la daci numele de botez. RUSSO, O. 104. ÔŚŐ Expr. (Construit mai ales cu verbul ┬źa primi┬╗) Botezul locului = prima participare activ─â la o lupt─â ├«n r─âzboi. 2. Apa ├«ntrebuin╚Ťat─â pentru s─âv├«r╚Öirea botezului (1). Acel vas cu botez se afl─â... ├«n mijlocul unei bisericu╚Ťe. ISPIRESCU, L. 29.
BOTEZ├ü, bot├ęz, vb. I. Tranz. 1. A supune (pe cineva) ritualului botezului. C├«nd fu a-l boteza. ├«mp─âratul adun─â r─âs─ârit ╚Öi apus. ISPIRESCU, L. 41. ÔŚŐ Fig. ╚śi acolo ├«i botez─â ploaia. RETEGANUL, P. III 83. ╚śi oricare chin Eu mi-l botez cu vin. ALECSANDRI, T. 771. ÔŚŐ Expr. (Familiar) A boteza laptele (sau vinul, rachiul) = a ad─âuga ap─â ├«nainte de a pune ├«n v├«nzare, pentru a m─âri cantitatea; a falsifica. (├«n leg─âtur─â cu verbul ┬źa r─âm├«ne┬╗) C├«╚Ťi am botezat eu = nici unul. 2. A avea calitatea de na╚Ö sau na╚Ö─â la botezul cuiva. M─â g├«ndesc eu c─â am un cum─âtru, care-mi botezase fata. SADOVEANU, N. F. 92. 3. A pune (cuiva sau unui lucru) un nume (uneori de glum─â sau de batjocur─â, v. porecli). M─â cheam─â cum l-a t─âiat capul pe domnu Gavril─â s─â m─â boteze. PAS, L. I Dar te mai duce capul ca s─â-l botezi? S─â-i zici P─âs─âril─â, nu gre╚Öe╚Öti. CREANG─é, P. 245.
BOT├ëZ, botezuri, s. n. 1. Ritual cre╚Ötin de primire a cuiva printre credincio╚Öii bisericii, atribuindu-se celui botezat ╚Öi un nume; p. ext. petrecerea care are loc cu acest prilej; cumetrie. ÔŚŐ Nume de botez = prenume. ÔŚŐ Expr. (Mil.) Botezul focului = prima participare activ─â la o lupt─â. 2. Ap─â folosit─â pentru s─âv├ór╚Öirea botezului (1). 3. Stropire cu agheasm─â a credincio╚Öilor ╚Öi a caselor lor de c─âtre preot, cu prilejul unor slujbe sau s─ârb─âtori biserice╚Öti. ÔÇô Postverbal al lui boteza.
BOTEZ├ü, botez, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) supune ritualului botezului. 2. Tranz. A stropi cu agheasm─â pe credincio╚Öi ╚Öi casele lor. ÔÖŽ Fig. (Fam.) A uda. ÔŚŐ Expr. (Fam.) A boteza laptele (sau vinul, rachiul) = a ad─âuga ap─â ├«n lapte (sau ├«n vin etc.) pentru a m─âri cantitatea; a falsifica. 3. Tranz. A avea calitatea de na╚Ö sau de na╚Ö─â la botezul cuiva. 4. Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocur─â); a porecli. ÔÇô Lat. baptizare.
bot├ęz s. n., pl. bot├ęzuri
botez├í (a ~) vb., ind. prez. 2 sg. bot├ęzi, 3 bote├íz─â
bot├ęz s. n., pl. bot├ęzuri
botez├í vb., ind. prez. 1 sg. bot├ęz, 2 sg. bot├ęzi, 3 sg. ╚Öi pl. bote├íz─â
APĂ-BOTEÁZĂ s. v. bobotează.
BOTÉZ s. (BIS.) 1. botezare, (înv. și reg.) botejune. (~ al unui prunc.) 2. v. creștinare.
BOTEZÁ vb. 1. v. creștina. 2. v. supranumi.
BOTEZÁ vb. v. uda.
botez├í (bot├ęz, botez├ít), vb. ÔÇô 1. A (se) supune botezului. ÔÇô 2. A pune nume. ÔÇô 3. A muia, a ├«ndoi cu ap─â. ÔÇô Mr. batiz, b─âtiz─âri, megl. p─âtedz, p─âtidzare; istr. botez. Lat. baptiz─üre (Pu╚Öcariu 212; REW 939; Candrea-Dens., 168; DAR); cf. alb. pak├źza┼ä, it. batteggiare (aberg. bateza), prov. batejar, v. fr. batoyer, cat. batejar, sp. bautizar, port. baptizar. Este cuv├«nt de uz general (ALR 213). Reducerea grupului lat. pt este efectul unei disimul─âri a labialelor (Rosetti-Graur, BL, III, 72); Candrea, ├ëlements, 9 ╚Öi Pu╚Öcariu, Lat. li., 9, ├«ncercaser─â s-o explice presupun├«nd c─â termenul intrase mai t├«rziu ├«n rom., din it. Der. botejune, s. f. (botez); botez s. n. (ritual cre╚Ötin de primire a cuiva printre credincio╚Öii bisericii; baie; ap─â sfin╚Ťit─â) botezat, s. m. (cre╚Ötin); botez─âtoare, s. f. (├«nv., cristelni╚Ť─â); botez─âtor, adj. (care boteaz─â; Sf├«ntul Ioan Botez─âtorul); nebotezat, adj. (p─âg├«n, evreu; curat, f─âr─â a fi amestecat cu ap─â). Cf. Boboteaz─â.
BOT├ëZ ~uri n. 1) Ritual cre╚Ötin de primire ├«n r├óndul credincio╚Öilor a unui nou-n─âscut, const├ónd ├«n afundarea lui ├«n ap─â sfin╚Ťit─â ╚Öi ├«n atribuirea unui prenume. * Nume de ~ nume dat unui copil la botez. ~ul focului prima participare la o lupt─â. 2) Ap─â folosit─â pentru s─âv├ór╚Öirea acestui ritual. 3) Petrecere organizat─â cu prilejul acestui ritual; cumetrie. /v. a boteza
A BOTEZ├ü bot├ęz tranz. 1) A supune botezului. 2) A ├«nzestra cu nume de botez. 3) A participa la botez ├«n calitate de na╚Ö─â sau de na╚Ö. 4) fig. pop. (vin, lapte) A falsifica, ad─âug├ónd ap─â. 5) pop. A denumi printr-un supranume calificativ. /<lat. baptizare
botez n. una din cele 7 taine ale Bisericii cre╚Ötine, menit─â a ╚Öterge p─âcatul str─âmo╚Öesc prin cufundare ├«n ap─â sfin╚Ťit─â. [Abstras din boteza].
botezà v. 1. a săvârși botezul, cufundând copilul în apă; 2. a se face creștin, botezându-se; 3. a da un nume cuiva. [Lat. BAPTIZARE].
1) bot├ęz n., pl. ur─ş (d. a boteza). Primu din cele ╚Öapte sacramente ale biserici─ş ╚Öi care ╚Öterge p─âcatu original. ÔÇô Acest cuv├«nt ├«nseamn─â ÔÇ×cufundareÔÇŁ cum se ╚Öi face botezu la ortodoc╚Ö─ş, pe c├«nd catolici─ş (mai practici) ├«l fac pin stropire. ├Än vechime, botezu nu era conferit dec├«t la o etate ├«naintat─â ╚Öi dup─â lung─ş probe impuse neofi╚Ťilor, numi╚Ť─ş ╚Öi ÔÇ×catecumeniÔÇŁ. Botezu unu─ş clopot, unu─ş vapor, inaugurarea unu─ş clopot, unu─ş vapor. Botezu de s├«nge al une─ş armate, intrarea ├«n foc ╚Öi perderea unor solda╚Ť─ş. Botezu tropiculu─ş, o ceremonie comic─â ├«n care, c├«nd o corabie trece tropicu ╚Öi ma─ş ales ec┼şatoru, se ud─â cu ap─â de mare c─âl─âtori─ş care trec aceste lini─ş ├«nt├«─şa oar─â.
2) bot├ęz, a -z├í v. tr. (lat. bapt─şzo, -├íre, d. vgr. bapt─şzo, cufund. V. v─âpsea. Cp. cu cutez). Confer botezu (cu care ocaziune se d─â nume prunculu─ş care a fost botezat). Fig. Iron. Ud: mÔÇÖa botezat cÔÇÖo g─âleat─â de ap─âÔÇÖn cap! D─â nume, poreclesc: lumea l-a botezat ÔÇ×ArdeiÔÇŁ. A boteza vinu, a-l amesteca cu ap─â. V. refl. Primesc botezu (ca adult).
ap─â-boteaz─â s. v. BOBOTEAZ─é.
BOTEZ s. 1. (BIS.) botezare, (înv. și reg.) botejune. (~ al unui prunc.) 2. (BIS.) botezare, creștinare. (~ al unui om matur necreștin.) 3. cumetrie.
boteza vb. v. UDA.
BOTEZA vb. 1. (BIS.) a (se) cre╚Ötina. (Un mahomedan care s-a ~.) 2. a chema, a denumi, a intitula, a numi, a porecli, a spune, a supranumi, (├«nv. ╚Öi reg.) a num─âra, (├«nv.) a gr─âi, a nomina, a numeni, a titlui. (Pentru vitejia lui l-au ~ ÔÇ×BravulÔÇŁ.)
BOTEZ, Dumitru D. (1904-1988, n. Roman), dirijor de cor și compozitor român. Prof. univ. la București. Elev al lui A. Ciolan. Muzică corală și vocală, lucrări didactice.
BOTEZ, Emil (1914-1978, n. Bucure╚Öti), inginer mecanic rom├ón. Prof. univ. la Bucure╚Öti. Cercet─âri ├«n domeniul construc╚Ťiilor de ma╚Öini. A studiat cinematica ma╚Öinilor-unelte, tehnologia program─ârii numerice a acestora, angrenajele.
BOTEZ, Gheorghe (1882-1916, n. Bac─âu), geolog rom├ón. A studiat tectonica ╚Öi geologie unor forma╚Ťiuni eocene ╚Öi pliocene din reg. Moreni-Buc╚Öani (jud. D├«mbovi╚Ťa).
BOTEZ, Ion Gheorghe (1892-1953, n. Chișcăreni, jud. Iași), morfolog român. Prof. univ. la Iași. Cercetări privind anatomia comparată a primatelor și omului. Promotor al antropologiei în România.
BOTEZ, Octav (1884-1943, n. Ia╚Öi), critic ╚Öi istoric literar rom├ón. Frate cu Jean Bart. Prof. univ. la Ia╚Öi. A f─âcut parte din cercul ÔÇ×Vie╚Ťii rom├óne╚ÖtiÔÇŁ. Studii, analize ╚Öi eseuri critice (ÔÇ×Pe marginea c─âr╚ŤilorÔÇŁ, ÔÇ×Alexandru Xenopol, teoretician ╚Öi filozof al istorieiÔÇŁ, ÔÇ×Figuri ╚Öi note istorico-literareÔÇŁ).
BOTEZ, Demostene (1893-1973, n. sat Hulub, jud. Boto╚Öani), scriitor ╚Öi publicist rom├ón. M. coresp. al Acad. (1963). Liric─â elegiac-sentimental─â, a plictisului ╚Öi triste╚Ťii provinciale (ÔÇ×Floarea p─âm├«ntuluiÔÇŁ, romane (ÔÇ×ObsesiaÔÇŁ, ÔÇ×Oameni de lutÔÇŁ), memorialistic─â, literatur─â pentru copii, traduceri.
BOTEZ subst. = ÔÇ×Boboteaz─âÔÇŁ; ÔÇô (Sinaxar, Mss. 1081 BAR f┬░ 64) numele se d─âdea noilor converti╚Ťi. 1. ÔÇô pren. (╚śez) ╚Öi n. frecv. ├«n sec. XIII ├«n Ungaria (Dr─âg), Botez, ard. ├«n Ungaria, 1233, comes; Botez = Botiz(a) cel B─âtr├«n (16 A II 107); ÔÇô S. (Sd. XI 55); Botez/─â╚Öti, Ir., mold, (Sd XXI); ÔÇô -oaia (Buc); Botedz I., 1686 (RI III 145), 2. + -an, Botezan Ioan, ard. act. 3. 3. Botezatu (╚śtef; Pa╚Ö; D Buc); Botez─âtoae G. (B├«r I) din vb, a boteza, marital. 4. Botegiune t. (B├«r II). 5. Din arm. Ovanes M─âg─ârdi─Ź ÔÇ×Ioan Botez─âtorulÔÇŁ nume pt. armeni: M─âg─ârdici, arm. 1788 (RI 1X129); Mog├«rdici (Sd XXI); prieten lui Manuk-bei (Cat tc).
bot├ęz, botezuri s. n. 1. Prima dintre cele ╚Öapte taine cre╚Ötine, prin care, prin ├«ntreita cufundare ├«n apa sfin╚Ťit─â, se iart─â celui botezat p─âcatul str─âmo╚Öesc ╚Öi p─âcatele personale s─âv├ór╚Öite p├ón─â atunci (c├ónd este vorba de adul╚Ťi), cei boteza╚Ťi devenind astfel membri ai Bisericii cre╚Ötine; ritualul prin care se s─âv├ór╚Öe╚Öte aceast─â tain─â, c├ónd cel botezat prime╚Öte un prenume; p. ext., petrecere care are loc cu acest prilej; cumetrie; baia ├«nt├ói. ÔÖŽ Botezul s├óngelui = moartea martirilor, asem─ân─âtoarea jertfei de s├ónge a lui Hristos, care supline╚Öte botezul cu ap─â ╚Öi simbolizeaz─â m├óntuirea celui botezat, intr├ónd direct ├«n r├óndul sfin╚Ťilor (Mat., 5, 11-12). 2. Stropirea cu agheasm─â a credincio╚Öilor ╚Öi a caselor de c─âtre preot cu prilejul unor slujbe sau s─ârb─âtori biserice╚Öti. ÔÇô Din boteza (deriv. regr.).
botez, botezuri s. n. (intl.) primul furt reușit al unui infractor.
boteza, botez v. t. a dilua cu ap─â (laptele, vinul etc.)

Botez dex online | sinonim

Botez definitie

Intrare: botez
botez substantiv neutru
Intrare: boteza
boteza verb grupa I conjugarea I
Intrare: Botez
Botez
Intrare: Botez
Botez
Intrare: ap─â-boteaz─â
ap─â-boteaz─â substantiv feminin invariabil nume propriu