Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru bostănel

bostănél sm [At: ȘEZ. II, 61 / Pl: ~ei / E: bostan + -el] (Reg) 1-2 (Șhp) Bostan (mic). 3 Dovlecel (Cucurbita pepo var. oblonga). 4 (Îcs) De-a ~ ul (sau de-a bostănica) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.
bostănícă sf [At: DA / Pl: ? / E: bostan + -ică] Bostănel.
BOSTĂNÉL, bostănei, s. m. (Reg.) 1. Diminutiv al lui bostan. 2. Dovlecel. – Bostan + suf. -el.
BOSTĂNÉL, bostănei, s. m. (Reg.) 1. Diminutiv al lui bostan. 2. Dovlecel. – Bostan + suf. -el.
BOSTĂNÉL, bostănei, s. m. (Regional) Dovlecel. Bostănei umpluți.
BOSTĂNÉL, bostănei, s. m. (Reg.) 1. Diminutiv al lui bostan. 2. Dovlecel.
bostănél (reg.) s. m., pl. bostănéi, art. bostănéii
bostănél s. m., pl. bostănéi, art. bostănéii
BOSTĂNÉL s. v. dovlecel, tărtăcuță, tigvă, tâlv.
bostănel m. Mold. dovlecel.
bostănél m., pl. eĭ. Est. Dovlecel.
bostănel s. v. DOVLECEL. TĂRTĂCUȚĂ. TIGVĂ. TÎLV.

bostănel definitie

bostănel dex

Intrare: bostănel
bostănel substantiv masculin