boss definitie

21 definiții pentru boss

boss sm [At: DN2 / Pl: boși / E: eg boss] 1 (Fam) Șef.
boss windjammer sm [At: DN3 / E: amer bosswindjammer] Șef al unei orchestre care cântă la un instrument, conducându-și ansamblul fără a-l dirija.
BOS s. m. v. boss.
BOSS s. m. Supraveghetor peste muncitorii dintr-o întreprindere în SUA; p. ext. (fam.) șef. [Var.: bos (pl. boși) s. m.] – Cuv. engl.
BOSS s. m. Supraveghetor peste muncitorii dintr-o întreprindere în S.U.A.; p. ext. (fam.) șef. – Cuv. engl.
TÁUR, tauri, s. m. 1. Mascul necastrat din specia taurinelor, cu capul mare, pielea groasă, părul de pe frunte lung și adesea creț; buhai (Bos taurus). ◊ Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș. 2. (Entom.) Rădașcă. 3. (Art.) Constelație boreală în dreptul căreia trece Soarele între 21 aprilie și 21 mai. ♦ Al doilea dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului. – Lat. taurus.
TÁUR, tauri, s. m. 1. Masculul necastrat al vacii, apt pentru reproducție (Bos taurus).* Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș. 2. (Entom.) Rădașcă. 3. (Art.) Constelație boreală, reprezentând unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului, în dreptul căruia trece soarele între 21 aprilie și 21 mai. – Lat. taurus.
bos v. boss
boss (angl.) / bos s. m., art. bossul / bosul; pl. boși
boss (angl.) / bos s. m., art. bossul / bosul; pl. boși
bos s. m., pl. boși
BOSS s. v. patron.
TÁUR s. 1. (ZOOL.; Bos taurus) (pop.) buhai, (reg.) bic, bugă, gonitor. 2. (ASTRON.; art.) (reg.) cap-de-bou.
BOSS s.m. Nume dat supraveghetorilor sau șefilor dintr-o întreprindere în S.U.A.; (p. ext.) șeful unui partid politic, al unui grup electoral. [Pl. boși. / < engl. boss – stăpân].
BOSS WINDJAMMER loc. s. (Anglicism) Șef al unei orchestre care cântă la un instrument, conducându-și ansamblul fără a-l dirija cu mâna sau cu bagheta. [< americ. boss windjammer].
BOSS s. m. 1. patron; căpetenie, inițial în S.U.A. 2. personaj investit cu responsabilitate și autoritate; șef local al unui partid politic, al unui grup electoral; șef. (< amer. boss)
BOSS WINDJAMMER [-UIND-GÉMĂR] loc. s. șef al unei orchestre, care cântă la un instrument, conducându-și ansamblul fără a-l dirija. (< amer. boss windjammer)
BOS boși m. 1) (în S.U.A.) Supraveghetor la o întreprindere. 2) fig. Persoană care se află la conducere; șef; conducător; cap. /<engl. boss
bos(s) s. m. (americanism) Patron; căpetenie, inițial în America ◊ „[...] lânga frontiera cu Franța s-au depistat câteva rețele cu largi ramificații la New York și Marsilia, au fost închiși câțiva renumiți «boss» ca G.B., G. A. sau L.L.” I.B. 6 IV 74 p. 6. ◊ „După moartea lui G. G., «capo di tutti capi» (bosul boșilor) își dispută postul doi candidați: C.G. și A. D.Sc. 20 V 77 p. 5. ◊ „Boșii vechi au dat mâna cu boșii noi.” R.l. 20/21 II 93 p. 8; v. și I.B. 28 XII 74 p. 4, ◊ „22” 25 X1 XI/91 p. 6; v. și gheretist, interpol (din engl. americ., fr. boss; D. Am., DP; DEX, DN3)
DU BOS [dü bós], Charles (1882-1939), scriitor francez. Eseuri critice susținând primatul valorilor spirituale și morale în geneza operei literare („Aproximații”).
bos(s), boși s. m. pub. (peior.) 1. patron. 2. șef, conducător. 3. lider sindical sau politic.

boss dex

Intrare: boss
boss substantiv masculin
bos