boronire definitie

2 intrări

15 definiții pentru boronire

boroni vt [At: I. IONESCU, C. 65/8 / V: ~răni, ~runi / Pzi: ~nesc / E: boroană] (Reg) A grăpa.
boronire sf [At: I. IONESCU, C. 28 / Pl: ~ (rar) ~ri / E: boroni] Grăpare.
BORONÍ, boronesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A grăpa. – Din boroană.
BORONÍ, boronesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A grăpa. – Din boroană.
BORONÍ, boronesc, vb. IV. Tranz. A grapa cu boroana. Cu borona boronea... Grîu mîndru că înspica. PĂSCULESCU, L. P. 30.
BORONÍ, boronesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A grăpa. – Din boroană.
boroní (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boronésc, imperf. 3 sg. boroneá; conj. prez. 3 să boroneáscă
boroní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boronésc, imperf. 3 sg. boroneá; conj. prez. 3 sg. și pl. boroneáscă
BORONÍ vb. v. grăpa.
BORONÍRE s. v. grăpare, grăpat.
A BORONÍ ~ésc tranz. (solul arat) A prelucra cu boroana; a grăpa. /Din boroană
boronì v. Mold. a grăpa cu boroana.
boronésc și borănésc v. tr. (rus. boronitĭ, a boroni. V. boroánă). Est. Grăpez cu boroana.
boroni vb. v. GRĂPA.
boronire s. v. GRĂPARE. GRĂPAT.

boronire dex

Intrare: boroni
boroni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: boronire
boronire