bormașínă sf [At: PAȘCA, GL. / V: -șin sn / Pl: ñi / E: ger Bohrmaschine] Mașină de găurit cu burghiu.

BORMAȘÍNĂ, bormașini, s. f. Mașină de găurit metale, piatră etc. cu ajutorul unui burghiu rotitor. [Acc. și: bórmașină] – Din germ. Bohrmaschine.

BÓRMAȘINĂ, bormașini, s. f. Mașină de găurit metale, piatră etc. cu ajutorul unui burghiu rotitor. – Din germ. Bohrmaschine.

BORMAȘÍNĂ, bormașini, s. f. Mașină de perforat metale, piatră etc. cu ajutorul burghiului.

BÓRMAȘINĂ, bormașini, s. f. Mașină de perforat (prin așchiere) metale, piatră etc. cu ajutorul burghiului; (impr.) mașină de găurit. – Germ. Bohrmaschine.

bormașínă s. f., g.-d. art. bormașínii; pl. bormașíni

bórmașină s. f., g.-d. art. bórmașinii; pl. bórmașini

BORMAȘÍNĂ s.f. Mașină de perforat, prin așchiere, metale etc. cu ajutorul unui burghiu. [< germ. Bohrmaschine].

BORMAȘÍNĂ s. f. mașină de găurit metale, piatră. (< germ. Bohrmaschine)

BORMAȘÍNĂ ~i f. Mașină de găurit (materiale dure), prevăzută cu un burghiu rotitor (acționat de un motor electric). [G.-D. bormașinii] /<germ. Bohrmaschine