boric definitie

13 definiții pentru boric

boric am [At: DA ms / Pl: ~ici / E: fr borique] (Îs) Acid ~ Acid al borului, cu aspect de pulbere albă, cristalină, inodoră, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab.
BÓRIC adj. (În sintagma) Acid boric = acid al borului1, care se prezintă ca o pulbere albă, cristalină, fără miros, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab, la emailaj, în tăbăcărie etc. – Din fr. borique.
BÓRIC adj. (În sintagma) Acid boric = acid al borului1, care se prezintă ca o pulbere albă, cristalină, fără miros, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab. – Din fr. borique.
BÓRIC adj. m. (În expr.) Acid boric = acid al borului, în stare solidă, cristalizată, de culoare albă, aflat în stare naturală în regiunile vulcanice și folosit ca antiseptic.
BÓRIC adj. m. (În expr.) Acid boric = acid al borului, folosit ca antiseptic. – Fr. borique.
bóric adj. m.
bóric adj. m.
BÓRIC adj.m. Acid boric = acid al borului, alb, solid, cristalizat, folosit ca antiseptic. [< fr. borique].
BÓRIC, -Ă adj. (despre acid, anhidridă) compus al borului1. (< fr. borique)
BÓRIC ~că (~ci, ~ce) Care conține bor; cu bor în componență. Compus ~. ◊ Acid ~ substanță albă, cristalină, inodoră, solubilă în apă, folosită în medicină și în tehnică. /<fr. borique
boric a. se zice de un acid format din bor și oxigen.
*bóric, -ă adj. (d. bor). Chim. Format din oxigen și bor: acidu boric e un antiseptic.
BORIC (< fr.) adj. Acid ~ = substanță chimică, (H3Bo3), p. t. aprox. 160°C, cristalină, albă, fără miros, întrebuințat la emailaj, ca antiseptic în medicină, în industria lumînărilor, în tăbăcărie etc.

boric dex

Intrare: boric
boric adjectiv