12 definiții pentru bonitate
bonitáte sf [At: T. POP, D. J. 38 / Pl: ~tăți / E: ger Bonität] 1 Solvabilitate. 2 Valoarea economică a unui bun din gospodărie (teren, apă etc.). BONITÁTE, bonități,
s. f. 1. Capacitate de plată și de credit; solvabilitate, solvență.
2. Capacitate a unei ape, a unui teren etc. de a fi bine exploatate. – Din
germ. Bonităt. BONITÁTE, bonități,
s. f. 1. Capacitate de plată și de credit; solvabilitate, solvență.
2. Capacitate a unei ape, a unui teren etc. de a fi bine exploatate. – Din
germ. Bonität. BONITÁTE s. f. Calitatea unei stațiuni silvice sau a unei zone forestiere de a produce arboreturi mai bune sau mai rele din punctul de vedere al producției la hectar în material lemnos.
V. fertilitate. –
Germ. Bonität. bonitáte s. f.,
g.-d. art. bonitắții;
pl. bonitắți
bonitáte s. f., g.-d. art. bonității; pl. bonități BONITÁTE s. v. solvabilitate. BONITÁTE s.f.
1. Calitatea unei zone forestiere de a produce arboreturi mai bune sau mai slabe din punctul de vedere al producției la hectar în material lemnos.
2. (Fin.) Solvabilitate, capacitate de plată și de credit. [< germ. Bonität, cf. lat. bonitas].
BONITÁTE s. f. 1. încredere pe care o inspiră cineva atunci când solicită un credit; solvabilitate. 2. capacitate a unui teren, a unei ape etc. de a da o anumită producție prin exploatare. (< germ. Bonität)
BONITÁTE f. 1) Capacitate de plată și de credit a unei persoane sau instituții; solvabilitate. 2) Capacitate a unei ape, a unui teren etc. de a da producție bună prin exploatare. /<germ. Bonität BONITATE s. (FIN.) solvabilitate, (rar) plătnicie, solvență. bonitáte s. f. Solvabilitate ◊ „Persoanele fizice sau juridice interesate în asigurarea unor servicii de calitate privind bonitatea și seriozitatea partenerilor de afaceri români și străini [...] sunt rugate să ne contacteze [...]” R.l. 21 II 92 p. 5 (din germ. Bonität; DN – alt sens, DEX, DN3) Bonitate dex online | sinonim
Bonitate definitie
Intrare: bonitate
bonitate substantiv feminin