bongos definitie

2 intrări

7 definiții pentru bongos

bongós sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: sp bongos] Instrument de percuție conic sau cilindric.
bóngoș sn vz gombos
BÓNGOS, bongosuri, s. n. Instrument de percuție de formă conică sau cilindrică. – Din sp. bongos.
BÓNGOS, bongosuri, s. n. Instrument de percuție de formă conică sau cilindrică. – Din sp. bongos.
bóngos s. n., pl. bóngosuri
BÓNGOS s. n. instrument muzical de percuție, de origine cubaneză, alcătuit dintr-o pereche de tobe mici, în orchestra de jaz și în cea simfonică. (< sp. bongos)
bongos, instrument de percuție membranofon de origine indiană din America Latină (denumirea pop. este „bongo”). Instr. originar (pop.) are formă conică, iar cel de fabrică are formă cilindrică. În general, în orch. simf. se folosesc două b., dar sunt cazuri când se utilizează și trei (ex. opera Revizorul de Orff). Membrana se poate lovi în mai multe feluri: cu degetele (it. con le dita); cu mâinile (it. con le mani); cu două baghete (it. con le bacchette); cu două măturele* din metal (it. con le spazzole); cu o baghetă și o măturică (it. una bacchetta e una spazzola). Timbrul b. diferă de cel al tom-tomului*, fiind mai sec și mai înfundat.

bongos dex

Intrare: bongos
bongos substantiv neutru
Intrare: bongoș
bongoș