bombardiér [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 108, 12/7 / Pl: (1) -e, (2) -i / E: fr bombardier] 1 sn Avion de bombardament (1). 2 sm Aviator care lansează bombe din bombardier (1).

BOMBARDIÉR, (1) bombardiere, s. n. (2) bombardieri, s. m. 1. S. m. Avion de bombardament. 2. S. m. Militar care face parte din echipajul unui avion de bombardament. [Pr.: -di-er] – Din fr. bombardier.

BOMBARDIÉR, (1) bombardiere, s. n. (2) bombardieri, s. m. 1. S. m. Avion de bombardament. 2. S. m. Aviator care lansează bombele dintr-un avion de bombardament. [Pr.: -di-er] – Din fr. bombardier.

BOMBARDIÉR, bombardiere, s. n. Avion de bombardament. Înfruntînd submarinele, bombardierele și torpiloarele de care era atacat, [vasul de război sovietic] a reușit să se strecoare... și să-și ducă la bun sfîrșit importantele misiuni. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 12/7. – Pronunțat: -di-er.

BOMBARDIÉR, bombardiere, s. n. Avion de bombardament. – Fr. bombardier.

bombardiér1 (aviator) (rar) (-di-er) s. m., pl. bombardiéri

bombardiér2 (avion) (-di-er) s. n., pl. bombardiére

bombardiér (persoană) s. m. (sil. -di-er), pl. bombardiéri

bombardiér (avion) s. n. (sil. -di-er), pl. bombardiére

BOMBARDIÉR s.m. Militar din echipajul unui avion de bombardament care dirijează bombardamentul. [< fr. bombardier].

BOMBARDIÉR s.n. Avion de bombardament. [Pron. -di-er, pl. -re. / < fr. bombardier].

BOMBARDIÉR I. s. n. avion de bombardament. II. s. m. militar din echipajul unui bombardier (I). (< fr. bombardier)

BOMBARDIÉR2 ~i m. Membru al echipajului unui avion militar, având funcția de a dirija bombardamentul. [Sil. -di-er] /<fr. bombardier

BOMBARDIÉR1 ~e n. Avion de bombardament. [Sil. -di-er] /<fr. bombardier

BOMBARDIER1 avion de bombardament.

BOMBARDIER2 militar din echipajul unui bombardier care dirijează bombardamentul.