Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru bomb─ânit

bomb─ân├ş [At: LB / V: -boni, bum- / Pzi: -esc / E: fo] 1 vi (├Änv; d. albine) A b├óz├ói. 2 vi A vorbi singur, ├«ncet ╚Öi greu inteligibil (cu nemul╚Ťumire) Cf murmura, morm─âi, bolborosi, (pop) c├ór─âi. 3 vt (D. copiii mici) A scoate sunete nearticulate. 4 vt A-╚Öi ar─âta nemul╚Ťumirea prin vorbe spuse pentru sine.
bomb─ân├şt1 sn [At: SADOVEANU, ap. CADE / E: bomb─âni] Bomb─ânire (2).
bomb─ânit2, ~─â[1] a [At: MDA ms / Pl: ~i╚Ťi, ~e / E: bomb─âni] (D. cuvinte) ├«ncet ╚Öi neinteligibil din cauza nemul╚Ťumirii. corectat─â
BOMB─éN├Ź, b├│mb─ân, vb. IV. Intranz. 1. A vorbi pentru sine, ├«ncet ╚Öi f─âr─â a articula r─âspicat sunetele. ÔÖŽ Tranz. A s├óc├ói pe cineva, ar─ât├óndu-i nemul╚Ťumirea prin vorbe spuse parc─â pentru sine. 2. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate. ÔÇô Forma╚Ťie onomatopeic─â.
BOMB─éN├ŹT s. n. Bomb─ânire. ÔÇô V. bomb─âni.
BOMB─éN├Ź, bomb─ânesc, vb. IV. Intranz. 1. A vorbi pentru sine, ├«ncet ╚Öi f─âr─â a articula r─âspicat sunetele. ÔÖŽ Tranz. A s├óc├ói pe cineva, ar─ât├óndu-i nemul╚Ťumirea prin vorbe spuse parc─â pentru sine. 2. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate. ÔÇô Forma╚Ťie onomatopeic─â.
BOMB─éN├ŹT s. n. Bomb─ânire. ÔÇô V. bomb─âni.
BOMB─éN├Ź, bomb─ânesc, vb. IV. 1. Intranz. A vorbi singur, printre buze, ├«ncet ╚Öi uneori nedeslu╚Öit (mai ales spre a-╚Öi ar─âta nemul╚Ťumirea). V. murmura, morm─âi, bolborosi. P─âi da, c-o s─â d─âr├«m poarta omului! a bomb─ânit tata. PAS, Z. 1177. Nu mai cred eu asta! a bomb─ânit posomorit─â lelea Ileana. SADOVEANU, N. F. 103. Pe drum, Costic─â, privind la obloanele pr─âv─âliilor, bomb─âne╚Öte mereu. CARAGIALE, O. II 357. ÔÖŽ Tranz. A certa (pe cineva) bodog─ânind mereu. V. a bate la cap. Ajunge! M-ai bomb─ânit destul. 2. Tranz. (Despre copiii mici care nu ╚Ötiu ├«nc─â s─â vorbeasc─â) A produce sunete nearticulate; a g├«nguri. Copilul se joac─â cu minu╚Ťele lui, bomb─ânind vorbe de tainic ├«n╚Ťeles. SLAVICI, N. I 42. ÔÇô Prez. ind. pers. 3 sg. ╚Öi bomb─âne (STANCU, D. 48). ÔÇô Variant─â: bombon├ş (ISPIRESCU, L. 325, P─éSCULESCU, L. P. 35) vb. IV.
BOMB─éN├ŹT s. n. Faptul de a bomb─âni. Preotul nu lu─â seama la bomb─ânitul lor. PAS, L. I 13.
BOMB─éN├Ź, bomb─ânesc, vb. IV. 1. Intranz. A vorbi singur, ├«ncet ╚Öi nedeslu╚Öit. ÔÖŽ Tranz. A certa, a s├óc├ói pe cineva. 2. Tranz. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate; a g├ónguri. ÔÇô Onomatopee.
BOMB─éN├ŹT s. n. Faptul de a bomb─âni.
bomb─ân├ş (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. b├│mb─âne, imperf. 3 sg. bomb─âne├í; conj. prez. 3 s─â b├│mb─âne
bomb─ân├şt s. n.
bomb─ân├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. bomb─ân├ęsc, imperf. 3 sg. bomb─âne├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. bomb─âne├ísc─â
bomb─ân├şt s. n.
BOMB─éN├Ź vb. a b─âlm─âji, a b├óigui, a b├ór├ói, a bodog─âni, a bolborosi, a boscorodi, a g├óng─âvi, a ├«ndruga, a ├«ng─âima, a ├«ng├óna, a m├ór├ói, a molf─âi, a morm─âi, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dond─âni, a mogorogi, a mond─âni, a mormoti, a moroc─âni, a slomni, a toloc─âni, (Ban.) a p├ótc─âi, (prin Olt.) a ╚Öondoroi. (Ce tot ~ acolo?)
BOMB─éN├Ź vb. v. b├óz├ói, bodog─âni, cic─âli, d─âsc─âli, plictisi, s├óc├ói, zb├órn├ói, z├óz├ói, zumz─âi.
BOMB─éN├ŹT s. v. bomb─âneal─â.
A BOMB─éN├Ź ~├ęsc 1. intranz. 1) (despre persoane) A vorbi ├«ncet ╚Öi nedeslu╚Öit (├«n semn de nemul╚Ťumire); a bodog─âni; a boscorodi. 2) (despre copii mici) A vorbi nearticulat. 2. tranz. (persoane) A deranja, manifest├óndu-╚Öi nemul╚Ťumirea prin vorbe spuse ├«ncet ╚Öi confuz. /Onomat.
bomb─ân├Č v. 1. a scoate un glas surd ca mu╚Ötele sau albinele; 2. a morm─âi: tot bomb─ânia din gur─â. [Onomatopee].
bomb─ân├ęsc ╚Öi (rar) bomb─â─ş├ęsc v. intr. (imit. ├«nrudit cu lat. bombus, vgr. b├│mbos, b├«z├«─şal─â, huru─şal─â; ung. b├│mb├Âlni, a bomb─âni ╚Ö.a. V. bumbac ╚Öi c─şond─ânesc). Vest. Murmur, morm─âi, bodog─ânesc, vorbesc ├«ncurcat ╚Öi ├«ncet de necaz or─ş din alt─â pricin─â. V. tr. Nu m─â bomb─âni! ÔÇô ├Än est bond─ânesc ╚Öi dond─ânesc (rud─â cu ung. dongani, d├Ângeni ╚Ö.a.); pleca dond─ânind singur (Sov. 71 ╚Öi 2257 ╚Öi VR. 1922, 3, 414). V. d─âng─ânesc.
BOMBĂNI vb. a bălmăji, a bîigui, a bîrîi, a bodogăni, a bolborosi, a boscorodi, a gîngăvi, a îndruga, a îngăima, a îngîna, a mîrîi, a molfăi, a mormăi, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dondăni, a mogorogi, a mondăni, a mormoti, a morocăni, a slomni, a tolocăni, (Ban.) a pîtcăi, (prin Olt.) a șondoroi. (Ce tot ~ acolo?)
bombăni vb. v. BÎZÎI. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. PLICTISI. SÎCÎI. ZBÎRNÎI. ZÎZÎI. ZUMZĂI.
BOMBĂNIT s. bodogăneală, bolboroseală, bombăneală, bombănitură, boscorodeală, mormăială, mormăire, mormăit, mormăitură, (prin Olt.) șondoroială, șondoroit. (Un ~ inutil.)

Bomb─ânit dex online | sinonim

Bomb─ânit definitie

Intrare: bomb─âni
bomb─âni 1 1 -n conjugarea a IV-a grupa a IV-a verb intranzitiv
bomb─âni 2 1 -nesc conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb intranzitiv
Intrare: bomb─ânit
bomb─ânit substantiv neutru