bolniță definitie

13 definiții pentru bolniță

bólniță sf [At: PRAV. MOL. 33 / A și: -níță / Pl: ~țe, (înv) -ice / E: vsl бoлницa] 1 (Înv) Spital (pe lângă o mănăstire sau un așezământ de binefacere). 2 (Înv) Loc unde se izolează și se îngrijesc vitele bolnave. 3 Criptă în paradis. 4 Groapă comună.
BÓLNIȚĂ, bolnițe, s. f. (Înv.) Spital, infirmerie pe lângă o mănăstire sau pe lângă un așezământ de binefacere. ♦ Loc unde se izolau și se îngrijeau vitele bolnave. – Din sl. bolĭnica.
BÓLNIȚĂ, bolnițe, s. f. (Înv.) Spital (pe lângă o mănăstire sau un așezământ de binefacere). ♦ Loc unde se izolau și se îngrijeau vitele bolnave. – Din sl. bolĩnica.
BOLNIȚĂ, bolnițe, s. f. (Învechit și arhaizant) Spital (pe lîngă o mănăstire sau un așezămînt de binefacere); infirmerie. Eu slujesc la bolniță, unde avem priceput vraci de nebuni pe părintele Ifrim. SADOVEANU, F. J. 35 ♦ Locul unde se izolează și se îngrijesc vitele bolnave. Vitele în care a dat boala... se trimit la bolniță. I. IONESCU, D. 474.
BÓLNIȚĂ, bolnițe, s. f. (Înv. și arh.) Spital; infirmerie. – Slav (v. sl. bolĩnica).
bólniță^ (înv.) s. f., g.-d. art. bólniței; pl. bólnițe
bólniță s. f., g.-d. art. bólniței; pl. bólnițe
BÓLNIȚĂ s. v. infirmerie, spital.
bólniță (bólnițe), s. f. – Spital, azil. Sl. bolĭnica (Miklosich, Lexicon, 39). (Înv.).
bolniță f. infirmerie, într’o mânăstire. [Slav. BOLĬNIȚA].
bólniță f. pl. e (vsl. bolĭnica, sîrb. bolnica, rus. bolĭnica). Vechĭ. Spital, lazaret, infirmerie.
bolniță s. v. INFIRMERIE. SPITAL.
bólniță, bolnițe s. f. 1. (Înv.) Spital (pe lângă o m-re sau instituție de binefacere). 2. (Înv.) Loc apărat unde se izolează și se îngrijesc vitele bolnave. 3. (Azi) Biserică mică pe lângă o catedrală (episcopală). ♦ (La m-ri) Încăpere boltită (într-o parte a paraclisului) în care se păstrează, așezate la rând, craniile morților după dezgropare; criptă. – Din sl. bolĭnica.

bolniță dex

Intrare: bolniță
bolniță substantiv feminin