Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru boliște

BÓLIȘTE, boliști, s. f. (Reg.) Boleșniță. – Boală + suf. -iște.
BÓLIȘTE, boliști, s. f. (Reg.) Boleșniță. – Boală + suf. -iște.
BOLÍȘTE, boliști, s. f. (Mold.) Epidemie, molimă. îi trebuie lumii război? Nu-i ajunge cîtă urgie a fost, cită moarte, cîte pojaruri, cîtă boliște și sărăcie? SADOVEANU, P. M. 229. [În timpul holerei, părinții] m-au trimes la stînă în dumbrava Agapiei... să șed acolo pînă s-a mai potoli boliștea. CREANGĂ, A. 15.
BÓLIȘTE, boliști, s. f. (Reg.) Epidemie, molimă. – Din boli (pl. lui boală) + suf. -iște.
bóliște^ (reg.) s. f., g.-d. art. bóliștii; pl. bóliști
bóliște s. f., g.-d. art. bóliștii; pl. bóliști
BÓLIȘTE s. v. epidemie, epizootie, molimă.
bóliște (bóliști), s. f. – Epidemie. Sl. bolestĭ (Tiktin; DAR). Der. boleșnită, s. f. (epidemie; calamitate).
boliște f. boleșniță: pănă s’o mai potoli boliștea CR.
bóliște f. (vsl. bolestĭ, boală, supt infl. sufixului -iște). Rar. Boleșniță: se va întinde boliștea (Șez. 30, 196).
boliște s. v. EPIDEMIE. EPIZOOTIE. MOLIMĂ.

Boliște dex online | sinonim

Boliște definitie

Intrare: boliște
boliște substantiv feminin