boleáznă sf [At: ODOBESCU, S. III, 16 / Pl: ~ezne / E: vsl бoлѣзнa] (Îvp) Boleșniță.

BOLEÁZNĂ, bolezne, s. f. (Pop.) Boleșniță. – Din sl. boleznĭ.

BOLEÁZNĂ, bolezne, s. f. (Pop.) Boleșniță. – Din sl. boleznı.

BOLEÁZNĂ, bolezne, s. f. (Popular) Molima, epizotie, boleșniță. Aceste jivine se răped la stîrvuri... cînd prin sohaturi pică de bolezne cîte o vită din cirezi. ODOBESCU, S., III 16.

BOLEÁZNĂ, bolezne, s. f. (Pop.) Molimă, epizootie. – Slav (v. sl. boleznı).

boleáznă^ (pop.) s. f., g.-d. art. boléznei; pl. bolézne

boleáznă s. f., g.-d. art. boléznei; pl. bolézne

BOLEÁZNĂ s. v. epidemie, epizootie, molimă.

boleáznă f., pl. ezne (vsl. boleznĭ. V. boleșniță, puieaznă). Vechĭ. Boleșniță.

boleaznă s. v. EPIDEMIE. EPIZOOTIE. MOLIMĂ.