bolț sn [At: LTR / Pl: ~uri / E: ger Bolzen] Tijă (cilindrică) de metal pentru asamblarea elementelor unui utilaj.

BOLȚ, bolțuri, s. n. Piesă de legătură între un piston și o bielă. – Din germ. Bolzen.

BOLȚ, bolțuri, s. n. Piesă de legătură între un piston și o bielă. – Din germ. Bolzen.

BOLȚ, bolțuri, s. n. Piesă de legătură între un piston și o bielă.

BOLȚ, bolțuri, s. n. Piesă de legătură între un piston și o bielă. – Germ. Bolzen.

bolț s. n., pl. bólțuri

bolț s. n., pl. bólțuri

BOLȚ ~uri n. Organ de mașină de formă cilindrică, servind la asamblarea diferitelor elemente de utilaj. /<germ. Bolz