Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru boiandroc

boiandróc sm [At: DA / V: -druc, -drug / Pl: ~oci / E: nct] Grindă de deasupra spațiului lăsat pentru ușă sau fereastră.
boiandróc, -úc, -úg m., ca butuc și n., pl. urĭ, ca jug (turc. boĭunduruk, jug). Grinda care susține zidu deasupra uneĭ ușĭ orĭ uneĭ ferestre. – Forma -uc, -ug la Dun. de jos. V. cosoroabă.

Boiandroc dex online | sinonim

Boiandroc definitie

Intrare: boiandroc
boiandroc