boiálă sf [At: NEGRUZZI, S. III, 65 / Pl: ~ieli / E: boi1 + -eală] 1 (Reg) Vopsire. (Prt) Fard.

BOIÁLĂ, boieli, s. f. (Reg.) Vopsire. ♦ (Peior.) Fard. – Boi1 + suf. -eală.

BOIÁLĂ, boieli, s. f. (Reg.) Vopsire. ♦ (Peior.) Fard. – Boi1 + suf. -eală.

BOIÁLĂ, boieli, s. f. (Învechit) Vopsire; sulemenire. Au fost degeaba toată boiala. NEGRUZZI, S. III 65.

BOIÁLĂ, boieli, s. f. Vopsire. ♦ (Peior.) Fardare. – Din boi1 + suf. -eală.

boiálă (reg.) s. f., g.-d. art. boiélii; (farduri) pl. boiéli

boiálă s. f., g.-d. art. boiélii; pl. boiéli

BOIÁLĂ s. v. colorare, colorat, culoare, fard, fardare, fardat, machiaj, machiat, machiere, vopsea, vopsire, vopsit.

boială f. 1. fapta de a (se) boi; 2. boia. [Tras din pl. boieli, de unde un sing. boială].

boĭálă f., pl. ĭelĭ. Rar. Acțiunea de a boi. Boĭa.

boială s. v. COLORARE. COLORAT. CULOARE. FARD. FARDARE. FARDAT. MACHIAJ. MACHIAT. MACHIERE. VOPSEA. VOPSIRE. VOPSIT.

boială, boieli s. f. (peior.) fard; fardare (în exces)