boiște definitie

18 definiții pentru boiște

bóiște2 sf [At: TOMESCU, GL. / Pl: ~ti / E: nct] (Ent; reg) Streche (Tatahus fovinus).
bóiște3 sf vz boișcă
boiște1 sf [At: PĂSCULESCU, L. P. 200 / P: bo-i~ / Pl: ~ti / E: vsl бoйшe] 1 (Pbl; îe) A merge în ~ A fugi (împiedicându-se) îngrozit. 2 (Reg; pex) Locul unde se bat peștii. 3 (Reg; d. pești; îe) A bate ~ A se împerechea. 4 Depunerea și fecundarea icrelor. 5 Perioada de rut a peștilor. 6 (Iht; reg) Verdete (Phoxinus laevis).
BÓIȘTE, boiști, s. f. Depunerea și fecundarea icrelor; perioada de rut a peștilor, bătaia peștelui; (concr.) locul unde se face fecundarea. – Din bg. boište, sb. bojište.
BÓIȘTE, boiști, s. f. Depunerea și fecundarea icrelor; perioada de rut a peștilor, bătaia peștelui; (concr.) locul unde se face fecundarea. – Din bg. boište, scr. bojište.
BÓIȘTE, boiști, s. f. Fecundarea icrelor; locul unde se face fecundarea. Păstrăvii începeau să se ducă la locurile lor de boiște. SADOVEANU, V. F. 117. Crapii... își caută în fiecare an căile vechi care îi poartă la limanurile împărecherii, adică la boiște. SADOVEANU, P. M. 281.
BÓIȘTE, boiști, s. f. Depunerea și fecundarea icrelor; locul unde se face fecundarea. – Bg. boište, sb. bojište.
bóiște (bo-iș-) s. f., g.-d. art. bóiștii; pl. bóiști
bóiște s. f. (sil. bo-iș-), g.-d. art. bóiștii; pl. bóiști
BÓIȘTE s. (BIOL.) bătaie, (reg.) toană. (~ a peștilor.)
BÓIȘTE s. v. boiștean.
bóiște (bóiști), s. f.1. (Rar în Trans.) Loc unde se face fecundarea peștilor. – 2. Pește mic din rîurile de munte, Phoxinus laevis. Sl. bojište „cîmp de bătaie” (DAR). – Der. boiștean, s. m. (Phoxinus laevis).
BÓIȘTE ~i f. 1) Proces de depunere și de fecundare a icrelor. 2) Loc unde are loc acest proces; bătaia peștilor. [Sil. bo-iș-] /<bulg. boište, sb. bojište
boiște f. 1. loc de luptă: a merge în boiște (sens conservat numai în cântecele populare); 2. locul unde se bat peștii (în Munții Apuseni); 3. Mold. (și boiștean) m. pește cu corpul în forma unui fus, de coloare verde închisă (Phoxinus laevis). [Slav. BOIȘTE, loc de luptă].
bóiște f. (vsl. boĭište, loc de luptă. V. boĭnic). Azĭ (și zbóiște). Vest. Loc de joc saŭ de zburdat p. boi, lupi, zîne (rev. I Cgr. 9, 186). Bătaĭe, depunerea icrelor (la pești). A bate boiște, a se împărechea (peștiĭ). Nord. Boiștean.
zbóiște, V. boiște.
BOIȘTE s. (BIOL.) bătaie, (reg.) toană. (~ a peștilor.)
boiște s. v. BOIȘTEAN.

boiște dex

Intrare: boiște
boiște substantiv feminin
  • silabisire: bo-iș-
zboiște substantiv feminin