bogomil definitie

8 definiții pentru bogomil

bogomíl sm [At: CUV. D. BĂTR. II, XLIV / Pl: ~i / E: Bogomil] Adept al bogomilismului.
BOGOMÍL, bogomili, s. m. Adept al bogomilismului. – Din n. pr. Bogomil.
BOGOMÍL, bogomili, s. m. Adept al bogomilismului. – Din n. pr. Bogomil.
BOGOMÍL, bogomili, s. m. Adept al bogomilismului. – Din Bogomil (nume propriu).
bogomíl s. m., pl. bogomíli
bogomíl s. m., pl. bogomíli
BOGOMÍL s. m. adept al bogomilismului. (cf. Bogomil)
Bogomili m; pl. sectă eretică din Bulgaria, întemeiată de popa Bogomil în sec. X și răspândită către sfârșitul evului mediu în România și Franța meridională (Albigensi). Doctrina bogomolică, identică cu a Maniheilor și a Paulicianilor, are în vedere antagonismul între principiul binelui și al răului, între Dumnezeu și Satana.

bogomil dex

Intrare: bogomil
bogomil substantiv masculin