bodégă sf [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 280 / Pl: ~egi / E: ger Bodega] 1 Local (mic) unde se consumă gustări și băuturi (alcoolice). 2 Personalul unei bodegi (1). 3 Consumatorii unei bodegi (1). 4 Localul împreună cu personalul și consumatorii.

BODÉGĂ, bodegi, s. f. Local mic în care se consumă aperitive și băuturi (alcoolice). – Din germ. Bodega.

BODÉGĂ, bodegi, s. f. Local (mic) unde se consumă gustări și băuturi (alcoolice). – Din germ. Bodega.

BODÉGĂ, bodegi, s. f. Local public în care se consumă aperitive și băuturi. V. bufet. Am băut într-o bodegă. CAMIL PETRESCU, T. II 280.

BODÉGĂ, bodegi, s. f. Local mic unde se consumă numai aperitive și băuturi (alcoolice). – Germ. Bodega.

bodégă s. f., g.-d. art. bodégii; pl. bodégi

bodégă s. f., g.-d. art. bodégii; pl. bodégi

BODÉGĂ s.f. Local mic unde se consumă numai aperitive și băuturi alcoolice. [Pl. -gi, -ge. / < germ. Bodega, cf. sp. bodega].

BODÉGĂ s. f. local mic unde se consumă aperitive și băuturi (alcoolice). (< germ. Bodega)

BODÉGĂ ~gi f. Local mic, destinat consumului de aperitive și de băuturi alcoolice. /<germ. Bodega