Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1035397:

bocitor, ~oare [At: BACOVIA, O. 94 / Pl: ~i, ~oare / E: boci1 + -tor] 1-5 a Care bocește (1-5). 6 sf Femeie care se îndeletnicește cu bocitul morților.

Bocitoare dex online | sinonim

Bocitoare definitie