boccealâc definitie

9 definiții pentru boccealâc

boccealấc sn [At: (a. 1783) URICARIUL XXI, 368 / V: bogce-, buc-, bohce- / Pl: ~uri / E: tc bohçalik] (Înv) 1 Boccea (6). 2 Pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui.
BOCCEALẤC, boccealâcuri, s. n. (Înv.) Boccea; (în special) pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. – Din tc. bohçalık.
BOCCEALẤC, boccealâcuri, s. n. (Înv.) Boccea; (în special) pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. – Din tc. bohçalık.
BOCCEALÎ́C, boccealîcuri, s. n. (Învechit) Boccea (1); (în special) pachet cu rufe și haine pe care mireasa le dăruia mirelui. Boccealîcuri de stofă cu așternuturi de agabaniu (=o stofă scumpă). ODOBESCU, S. 1134. Boccealîcul: două șaluri... două blane de jder, două de vulpe. ALECSANDRI, T. I 141. – Variantă: (popular) buccealîc (TEODORESCU, P. P. 164) s. n.
BOCCEALẤC, boccealâcuri, s. n. (Înv.) Boccea; (în special) pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. – Tc. bogçialîc.
boccealấc (înv.) s. n., pl. boccealấcuri
boccealâc s. n., pl. boccealâcuri
boccealâc n. 1. învelitoare: boccealâcuri de stofă OD.; 2. dar în primeneli oferit într’o boccea mirelui din partea miresei: boccealâc două șaluri, două blane de jder AL. [Turc. BOGČALYK].
boccealî́c n., pl. urĭ (turc. boghčalyk). Vechĭ. Învălitoare de pînză. Azĭ. Rar. Rufe oferite (adică „dar oferit într’o boccea”) de mireasă mireluĭ, nuneĭ și soacreĭ.

boccealâc dex

Intrare: boccealâc
boccealâc substantiv neutru