19 definiții pentru bocală
POCÁL, pocale,
s. n. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut. ♦ Conținutul unui pocal. [
Pl. și: pocaluri. –
Var.:
bocál s. n.] – Din
germ. Pokal, sb. bokal. POCÁL, pocale,
s. n. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut. ♦ Conținutul unui pocal. [
Pl. și: pocaluri. –
Var.:
bocál s. n.] – Din
germ. Pokal, scr. bokal. BOCÁL, bocale,
s. n. (
Transilv.,
Ban.,
Mold.) Pahar mare; cana.
V. pocal. – Variantă:
bocálă (SLAVICI, O. I 218)
s. f. POCÁL, pocale,
s. n. Pahar mare, cană; bocal. Erau trecătorii deoparte, la masa lor de belșug, cu pocale de aur și tipsii de argint, C. PETRESCU, R. DR. 3.
BOCÁL, bocale,
s. n. (
Reg.) Pocal. ♦ Vas de sticlă, borcan. –
Sb. bokal (<
it.).
pocál s. n., pl. pocále/pocáluri POCÁL s. (înv., în Mold.) coboc. (Bea vinul din ~.) bocál (bocale), s. n. – Pahar, cupă. –
Var. (
Trans.) bucal, pocal. Este cuvînt care trebuie să fi intrat în
rom. prin diverse căi,
cf. fr. bocal (din
it. boccale); din
it. provine și
sb. bokal,
mag. bokál (Miklosich, Fremdw., 78),
cf. și
tc. bukal.
Var. se explică prin
germ. Pokal.
POCÁL ~e n. 1) Pahar mare (de metal, de sticlă etc.) cu gura largă, din care se bea, mai ales, vin. 2) Conținutul unui astfel de pahar. [Pl. și pocaluri] /<germ. Pocal, sb. bocal bocal n. Mold. și Tr. pahar mare. [Serb. BOKAL = it. bocale].
pocal n. pahar: fiarbă vinul ’n cupe, spumege pocalul EM.
*bocál n., pl. e (fr. bocal, borcan, d. it. boccale, borcan, care vinde d. lat. bauca, cupă, báucalis f., vgr. baukalis, gen. -idos, și baukálion, clondir; ngr. bokáli și bukáli; germ. pokal, ung. bokál, cupă. V.
boclă). Rar. Cupă, pahar. – Și
pocal. POCAL s. (înv., în Mold.) coboc. (Bea vinul din ~.) Bocală dex online | sinonim
Bocală definitie
Intrare: pocal
bocală substantiv feminin
pocal 2 pl. -uri substantiv neutru
bocal 1 pl. -uri substantiv neutru
bocal 2 pl. -e substantiv neutru
pocal 1 pl. -e substantiv neutru