bocală definitie

19 definiții pentru bocală

bócal sn vz pocal
BOCÁL s. n. v. pocal.
POCÁL, pocale, s. n. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut. ♦ Conținutul unui pocal. [Pl. și: pocaluri. – Var.: bocál s. n.] – Din germ. Pokal, sb. bokal.
BOCÁL s. n. v. pocal.
POCÁL, pocale, s. n. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut. ♦ Conținutul unui pocal. [Pl. și: pocaluri. – Var.: bocál s. n.] – Din germ. Pokal, scr. bokal.
BOCÁL, bocale, s. n. (Transilv., Ban., Mold.) Pahar mare; cana. V. pocal. – Variantă: bocálă (SLAVICI, O. I 218) s. f.
BOCÁLĂ s. f. v. bocal.
POCÁL, pocale, s. n. Pahar mare, cană; bocal. Erau trecătorii deoparte, la masa lor de belșug, cu pocale de aur și tipsii de argint, C. PETRESCU, R. DR. 3.
BOCÁL, bocale, s. n. (Reg.) Pocal. ♦ Vas de sticlă, borcan. – Sb. bokal (<it.).
pocál s. n., pl. pocále
pocál s. n., pl. pocále/pocáluri
POCÁL s. (înv., în Mold.) coboc. (Bea vinul din ~.)
bocál (bocale), s. n. – Pahar, cupă. – Var. (Trans.) bucal, pocal. Este cuvînt care trebuie să fi intrat în rom. prin diverse căi, cf. fr. bocal (din it. boccale); din it. provine și sb. bokal, mag. bokál (Miklosich, Fremdw., 78), cf. și tc. bukal. Var. se explică prin germ. Pokal.
POCÁL ~e n. 1) Pahar mare (de metal, de sticlă etc.) cu gura largă, din care se bea, mai ales, vin. 2) Conținutul unui astfel de pahar. [Pl. și pocaluri] /<germ. Pocal, sb. bocal
bocal n. Mold. și Tr. pahar mare. [Serb. BOKAL = it. bocale].
pocal n. pahar: fiarbă vinul ’n cupe, spumege pocalul EM.
*bocál n., pl. e (fr. bocal, borcan, d. it. boccale, borcan, care vinde d. lat. bauca, cupă, báucalis f., vgr. baukalis, gen. -idos, și baukálion, clondir; ngr. bokáli și bukáli; germ. pokal, ung. bokál, cupă. V. boclă). Rar. Cupă, pahar. – Și pocal.
pocál, V. bocal.
POCAL s. (înv., în Mold.) coboc. (Bea vinul din ~.)

bocală dex

Intrare: pocal
bocală substantiv feminin
pocal 2 pl. -uri substantiv neutru
bocal 1 pl. -uri substantiv neutru
bocal 2 pl. -e substantiv neutru
pocal 1 pl. -e substantiv neutru