Dicționare ale limbii române

2 intrări

14 definiții pentru boș

boș1 sn [At: DA / Pl: boașe / E: ml bursa] (Pop) Testicul.
boș2 sm [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 109, 5/2 / Pl: ~i / E: fr boche] (Dep; frm) Nume dat germanilor, de către francezi, în timpul primului război mondial.
BOȘ, boașe, s. n. (Pop.) Testicul. – Lat. bursa.
BOȘ, boașe, s. n. (Pop.) Testicul. – Lat. bursa.
boș (pop.) s. n., pl. boáșe
boș s. n., pl. boáșe
PUNGA-BOÁȘELOR s. v. scrot.
boáșe (-e), s. f. – Testicul. Var. boș. Megl. boș, istr. boș. Origine necunoscută. Etimonul lat. byrsa „pungă”, propus de Diez, nu este posibil. Pușcariu 210 (și DAR) a încercat să depășească dificultatea, presupunînd o formă *byrsea, care nu este însă nici ea satisfăcătoare. Ar putea fi tc. boș „gol”, cu același sens ca deșert, cf. fr. creux de l’estomac (din tc. provine și mr. boșă „gol”); dar vechimea cuvîntului (apare la Dosoftei) și semantismul lui, identic în dialecte, se opun acestei explicații. Der. boșar, s. m. (pepene galben); boșorog, adj. (care suferă de hernie, surpat; plantă, Scleranthus annuus), care pare formație glumeață, pe baza lui boașe și olog, modificată ca în șontorog; boșorogi, vb. (a deșela, a speti; a ologi); boșorogeală, s. f. (hernie; decrepitudine). Trebuie de asemenea să presupunem că boșorog, care circulă numai în Munt. (ALR 125), a suferit probabil influența formală a sb. bosonog „desculț”.
BOȘ boáșe n. pop. Glandă sexuală pereche care produce spermatozoizi și hormoni masculini; testicul. /Orig. nec.
boș n. 1. testicul; 2. bârnă piezișă sub un zid: zidul șade în boș. [Origină necunoscută].
*1) boș m. (fr. Boche). Epitet injurios adredat de Francejĭ Germanilor de la 1904 încoace.
2) boș n., pl. boașe. Triv. Coĭ, testicul. – Și m. la Dos.
BOȘ s. n. Seu cu proprietăți superioare, obținut din pungile testiculare ale bovinelor.
BOȘ cf. blg. < бoш < tc. „gol”. 1. Boș, D-tru (Șchei III); Boșul ard., 1722 (Paș.) 2. Boșa (C Ștef; 16 B IV 338); – moșnean, olt. (AO X 129); – fam. din Profa, r. Slatina. 3. + -man: Boșman fam. 4. + -otă: Boșotă (Ard); Boșoteni s. (Dm), sinc. în Boșteni (ib.). 5. + -ov, -ei: Boșoveiul t.

Boș dex online | sinonim

Boș definitie

Intrare: boș
boș substantiv neutru
Intrare: Boș
Boș