Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru bleotoc─âri

bleotoc─âr├ş [At: LB / V: blio-, blo-, blot─âc-, blotocori / Pzi: ~resc / E: fo] (Mol; Buc; d. fiin╚Ťe) 1 vi A b─âl─âci. 2 vt A cl─âtina (mai ales apa) ├«ntr-un vas. 3 vt A flec─âri.
bleotoc─âr├şre sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: bleotoc─âri] (Mol; Buc) 1 B─âl─âceal─â. 2 Cl─âtinare a apei ├«ntr-un vas. 3 (Fig) Flec─âreal─â.
BLEOTOC─éR├Ź, bleotoc─âresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A se b─âl─âci. 2. A flec─âri. ÔÇô Et. nec.
BLEOTOC─éR├Ź, bleotoc─âresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A se b─âl─âci. 2. A flec─âri. ÔÇô Et. nec.
BLEOTOC─éR├Ź, bleotoc─âresc, yb. IV. Intranz. 1. (Mold., Bucov.; despre fiin╚Ťe) A umbla prin ap─â, ├«mpro╚Öc├«nd cu picioarele; a se b─âl─âci. L├«ng─â f├«nt├«n─â... bleotoc─âreau ni╚Öte ra╚Ťe, tot sp─âl├«ndu-se. CONTEMPORANUL, VI 97. 2. A vorbi f─âr─â socoteal─â; a flecari. ÔÇô Pronun╚Ťat: bleo-.
BLEOTOC─éR├Ź, bleotoc─âresc, vb. IV. Intranz. 1. (Reg.) A se b─âl─âci. 2. A flec─âri. [Pr.: bleo-] ÔÇô (2) Din bleot + flec─âri.
bleotoc─âr├ş (a ~) (reg.) (bleo-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. bleotoc─âr├ęsc, imperf. 3 sg. bleotoc─âre├í; conj. prez. 3 s─â bleotoc─âre├ísc─â
bleotoc─âr├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. bleotoc─âr├ęsc, imperf. 3 sg. bleotoc─âre├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. bleotoc─âre├ísc─â
bleotoc─âr├Č v. Mold. 1. a umbla prin ap─â turbure agit├óndu-se; 2. a ├«ncepe a vorbi (despre copiii cei mici). [In loc de b─âlt─âc─âri, din b─âlt├óc: vorbirea ├«ng─âimat─â se aseam─ân─â mersului greoiu prin apele mocirloase].
bleotoc─âr├ęsc V. blogodoresc.
blogodor├ęsc ╚Öi (ma─ş mar) blodogor├ęsc v. intr. (vsl. blago-dariti, a mul╚Ť─âmi). Munt. Vorbesc ne├«n╚Ťeles: nu ╚Öti┼ş ce tot blogodorea acolo! ÔÇô ├Än vest ╚Öi blocodoresc, ├«n est bleocotoresc, bleotoc─âresc. V. bodog─ânesc, bogonisesc, boscorodesc.

Bleotoc─âri dex online | sinonim

Bleotoc─âri definitie

Intrare: bleotoc─âri
bleotoc─âri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a