Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru blenoree

blenorée sf [At: DA ms / Pl: ~ei / E: fr blennorrhée] (Med) Scurgere blenoragică cronică, fără inflamarea mucoasei organelor genito-urinare.
blenorée s. f., art. blenoréea, g.-d. blenorée, art. blenoréei; pl. blenorée
blenorée s. f., art. blenoréea, g.-d. art. blenoréei
BLENORÉE s.f. Blenoragie. [Pron. -re-e. / < fr. blennorrhée, cf. gr. blennorhoe < blenna – mucozitate, rhein – a curge].
BLENORÉE s. f. blenoragie. (< fr. blennorrhée)
BLENO- „mucus, mucozitate”. ◊ gr. blenna „mucozitate” > fr. blenno-, germ. id., engl. id. > rom. bleno-. □ ~gen (v. -gen1), adj., care produce mucus; ~id (v. -id), adj., asemănător cu mucusul; ~ragie (v. -ragie), s. f., boală venerică contagioasă, manifestată prin scurgeri purulente, mîncărime etc.; sin. gonoree, blenoree; ~ree (v. -ree), s. f., blenoragie*.

Blenoree dex online | sinonim

Blenoree definitie

Intrare: blenoree
blenoree substantiv feminin