Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru blend─â

bl├ęnd─â sf [At: PONI, CH. 211/ Pl: ~de / E: fr blende, ger Blende] 1 Minereu de sulfur─â de zinc, galben, brun sau negru, lucios. 2 (Cin) Suprafa╚Ť─â metalizat─â pentru reflectarea ╚Öi difuziunea luminii. 3 (Fot) Diafragm─â.
BL├ëND─é, blende, s. f. 1. Sulfur─â natural─â de zinc de culoare g─âlbuie, principal minereu de zinc. 2. (Cin.) Suprafa╚Ť─â metalizat─â folosit─â pentru reflectarea ╚Öi difuziunea luminii. ÔÇô Din germ. Blende, fr. blende.
BL├ëND─é s. f. 1. Roc─â lucioas─â, de culoare g─âlbuie, brun─â sau neagr─â, reprezent├ónd sulfura natural─â de zinc. 2. (Cin.) Suprafa╚Ť─â metalizat─â folosit─â pentru reflectarea ╚Öi difuziunea luminii. ÔÇô Din germ. Blende, fr. blende.
BLÉNDĂ s. f. Minereu de zinc.
BL├ëND─é s. f. Minereu care con╚Ťine sulfur─â de zinc. ÔÇô Germ. Blende (fr. blende).
bl├ęnd─â (roc─â, element foto) s. f., g.-d. art. bl├ęndei; pl. bl├ęnde
bl├ęnd─â s. f., g.-d. art. bl├ęndei; pl. bl├ęnde
BLÉNDĂ s. I. (MIN.) sfalerit, sulfură de zinc. (~ este folosită ca minereu de zinc.) II. v. diafragmă.
BLÉNDĂ s.f. 1. Sulfură naturală de zinc. 2. (Fot.) Deschidere a obiectivului; diafragmă. [Pl. -de. / < germ. Blende].
BLÉNDĂ s. f. 1. sulfură naturală de zinc; sfalerit. 2. (fot.) diafragmă. 3. (cinem.) panou metalizat pentru reflectarea luminii în locul dorit din cadru. (< germ. Blende, fr. blende)
BLÉNDĂ f. Sulfură de zinc în stare naturală. /<germ. Blende, fr. blende
blend─â f. zinc sulfuros.
*bl├ęnd─â f., pl. e (fr. blende, germ. blende). Min. O peatr─â care seam─ân─â cu diamantu ╚Öi care e o sulfur─â de zinc (SZn).
BLEND─é s. 1. (MIN.) sfalerit, sulfur─â de zinc. (~ este folosit─â ca minereu de zinc.) 2. (FIZ.) diafragm─â. (~ la obiectivul aparatelor fotografice.)

Blend─â dex online | sinonim

Blend─â definitie

Intrare: blend─â
blend─â substantiv feminin