Dicționare ale limbii române

O definiție pentru bleandră

bleándră s.f. (reg.) 1. persoană moale, molâie, proastă, bleagă. 2. pasăre răpitoare (vindereu, gaia găinilor). 3. izbitură, îmbrânceală, lovitură, brânci. 4. sperietoare de păsări.

bleandră definitie

bleandră dex

Intrare: bleandră
bleandră