Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru blaza

blaz├í vtr [At: DA / Pzi: -z├ęz / E: fr blaser] 1-4 A(-╚Öi) toci sau a (-╚Öi) pierde intensitatea sim╚Ťurilor ╚Öi a emo╚Ťiilor. 5-6 A (se) dezgusta, devenind indiferent.
bl├íz─â sf [At: DEX2 / V: blaz sn / Pl: ~ze / E: ger Blase] Parte a instala╚Ťiei de distilare ├«n form─â de recipient unde se introduce amestecul de distilat.
BLAZ├ü, blazez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A deveni sau a face s─â devin─â plictisit, dezgustat, indiferent. ÔÇô Din fr. blaser.
BL├üZ─é s. f. Parte a unei instala╚Ťii de distilare ├«n form─â de recipient ├«n care se introduce amestecul de distilat. ÔÇô Din germ. Blase.
BLAZ├ü, blazez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A(-╚Öi) toci, a(-╚Öi) pierde sau a face s─â piard─â intensitatea sim╚Ťurilor ╚Öi a emo╚Ťiilor; a (se) dezgusta, a deveni sau a face s─â devin─â indiferent. ÔÇô Din fr. blaser.
BL├üZ─é s. f. Parte a unei instala╚Ťii de distilare ├«n form─â de recipient, ├«n care se introduce amestecul distilat. ÔÇô Din germ. Blase.
BLAZ├ü, blazez, vb. I. Refl. A deveni plictisit ╚Öi dezgustat de toate. ÔŚŐ Tranz. A toci (cuiva) sensibilitatea sau gustul, prin impresii puternice, des repetate. Nenum─âratele succese l-au blazat.
BLAZ├ü, blazez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A deveni sau a face s─â devin─â plictisit ╚Öi dezgustat de toate sau de ceva. ÔÇô Fr. blaser.
BL├üZ─é s. f. Rezervorul de la partea inferioar─â a unei coloane de rectificare, ├«n care se introduce amestecul care trebuie rectificat. ÔÇô Germ. Blase.
blazá (a ~) vb., ind. prez. 3 blazeáză
blaz├í vb., ind. prez. 1 sg. blaz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. blaze├íz─â
BLAZ├ü vb. (livr.) a (se) dezabuza. (Via╚Ťa l-a ~.)
BLAZ├ü vb. I. refl. A se plictisi, a se dezgusta de toate. ÔÖŽ tr. A face pe cineva incapabil de emo╚Ťii, de impresii puternice; a face insensibil, indiferent la toate. [< fr. blaser].
BLÁZĂ s.f. Recipient, vas mare de laborator; cazan. [< germ. Blase].
BLAZ├ü vb. refl., tr. a (se) plictisi, a (se) dezgusta de toate, incapabil de emo╚Ťii, indiferent. (< fr. blaser)
blaz├í (blaz├ęz, blaz├ít), vb. ÔÇô A deveni indiferent, a obosi. Fr. blaser.
A BLAZ├ü ~├ęz tranz. A face s─â se blazeze. /<fr. blaser
A SE BLAZ├ü m─â ~├ęz intranz. (despre persoane) A deveni indiferent; a se dezgusta. /<fr. blaser
*blaz├ęz v. tr. (fr. blaser, de orig. ne╚Öt.). Sl─âbesc sim╚Ťurile, tocesc gustu: destr─âb─âlarea l-a blazat.

Blaza dex online | sinonim

Blaza definitie

Intrare: blaz─â
blaz─â
Intrare: blaza
blaza verb grupa I conjugarea a II-a