blază definitie

2 intrări

19 definiții pentru blază

blazá vtr [At: DA / Pzi: -zéz / E: fr blaser] 1-4 A(-și) toci sau a (-și) pierde intensitatea simțurilor și a emoțiilor. 5-6 A (se) dezgusta, devenind indiferent.
bláză sf [At: DEX2 / V: blaz sn / Pl: ~ze / E: ger Blase] Parte a instalației de distilare în formă de recipient unde se introduce amestecul de distilat.
BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină plictisit, dezgustat, indiferent. – Din fr. blaser.
BLÁZĂ s. f. Parte a unei instalații de distilare în formă de recipient în care se introduce amestecul de distilat. – Din germ. Blase.
BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. și tranz. A(-și) toci, a(-și) pierde sau a face să piardă intensitatea simțurilor și a emoțiilor; a (se) dezgusta, a deveni sau a face să devină indiferent. – Din fr. blaser.
BLÁZĂ s. f. Parte a unei instalații de distilare în formă de recipient, în care se introduce amestecul distilat. – Din germ. Blase.
BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. A deveni plictisit și dezgustat de toate. ◊ Tranz. A toci (cuiva) sensibilitatea sau gustul, prin impresii puternice, des repetate. Nenumăratele succese l-au blazat.
BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină plictisit și dezgustat de toate sau de ceva. – Fr. blaser.
BLÁZĂ s. f. Rezervorul de la partea inferioară a unei coloane de rectificare, în care se introduce amestecul care trebuie rectificat. – Germ. Blase.
blazá (a ~) vb., ind. prez. 3 blazeáză
blazá vb., ind. prez. 1 sg. blazéz, 3 sg. și pl. blazeáză
BLAZÁ vb. (livr.) a (se) dezabuza. (Viața l-a ~.)
BLAZÁ vb. I. refl. A se plictisi, a se dezgusta de toate. ♦ tr. A face pe cineva incapabil de emoții, de impresii puternice; a face insensibil, indiferent la toate. [< fr. blaser].
BLÁZĂ s.f. Recipient, vas mare de laborator; cazan. [< germ. Blase].
BLAZÁ vb. refl., tr. a (se) plictisi, a (se) dezgusta de toate, incapabil de emoții, indiferent. (< fr. blaser)
blazá (blazéz, blazát), vb. – A deveni indiferent, a obosi. Fr. blaser.
A BLAZÁ ~éz tranz. A face să se blazeze. /<fr. blaser
A SE BLAZÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A deveni indiferent; a se dezgusta. /<fr. blaser
*blazéz v. tr. (fr. blaser, de orig. neșt.). Slăbesc simțurile, tocesc gustu: destrăbălarea l-a blazat.

blază dex

Intrare: blază
blază
Intrare: blaza
blaza verb grupa I conjugarea a II-a