Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru blastom

blastóm sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: fr blastome] Tumoare canceroasă Si: neoplasm.
blastóm s. n.
BLASTÓM s.n. Tumoare canceroasă, neoplasm. [< fr. blastome, cf. gr. blastoma].
BLASTÓM s. n. tumoare canceroasă; neoplasm. (< fr. blastome, gr. blastoma)
BLASTÓM (< gr.) s. n. Tumoră malignă a cărei dezvoltare pornește de la elementele nediferențiate de tip embrionar (tumoră disembrioplazică, de ex. adenosarcomul embrionar al rinichiului – nefroblastom).

blastom definitie

blastom dex

Intrare: blastom
blastom substantiv neutru