Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru blagorodnic

blagor├│dnic, ~─â a [At: MUSTE, ap. LET. III, 58/19 / Pl: ~ici, -ice / E: vsl đ▓đ╗ađ│opođ┤đŻđŞđ║] Nobil Cf (├«nv) evghenit, neme╚Ö, ╚Ölehtici.
blagor├│dnic adj. m., pl. blagor├│dnici; f. sg. blagor├│dnic─â, pl. blagor├│dnice
BLAGORÓDNIC adj. v. ales, aristocrat, aristocratic, bun, distins, ilustru, înalt, mare, nobil.
blagorodnic a. (vorb─â ie╚Öit─â din uz) de bun neam, nobil: de, blagorodnice st─âp├óne! FIL. [Slav. BLAGORODIN┼Č].
blagor├│dnic, -─â adj. ╚Öi s. (vsl. blagorod─şn┼ş, rus. -r├│dny─ş). Vech─ş. Nobil. V. evghenist.
blagorodnic adj. v. ALES. ARISTOCRAT. ARISTOCRATIC. BUN. DISTINS. ILUSTRU. ÎNALT. MARE. NOBIL.

Blagorodnic dex online | sinonim

Blagorodnic definitie

Intrare: blagorodnic
blagorodnic adjectiv