Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru blagodari

blagodari vi [At: COD. VOR. 47R/1 / Pzi: ~resc / E: vsl влaгoдapити] (Înv) A mulțumi.
BLAGODARÍ vb. v. mulțumi.
blogodorì v. a vorbi mult și încurcat, iute și neînțeles (mai cu seamă despre popi): ce tot blogodorești, popo? [Vechiu rom. blagodari, a mulțumi («și blagodari Dumnedzău între toți», Codice din Voroneț) = slav. BLAGODARITI, a da har Domnului: repețirea deasă a acestor haruri și rostirea lor îngăimată (cf. blasgonie) explică degenerarea modernă a sensului].
blagodarésc v. intr. (vsl. blago-dariti. V. blogodoresc). Cod. Vor. Mulțămesc.
blagodari vb. v. MULȚUMI.

blagodari definitie

blagodari dex

Intrare: blagodari
blagodari verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a