Dicționare ale limbii române

15 definiții pentru blănărie

blănăríe2 sf [At: (a. 1786) URICARIUL II 47 / Pl: ~ii / E: blană + -ărie] Obiecte de îmbrăcăminte de blană Si: (rar) blenet2.
blănăríe1 sf [At: H II, 81 / Pl: ~ii / E: blănar + -ie] 1 Meseria blănarului. 2 Atelier unde se face îmbrăcăminte de blană. 3 Magazin de vânzare a blănurilor.
BLĂNĂRÍE1, (2) blănării, s. f. 1. Meseria blănarului. 2. Atelier în care se confecționează îmbrăcăminte din blană. Magazin de blănuri. – Blănar + suf. -ie.
BLĂNĂRÍE2, blănării, s. f. (Colectiv) Sortimente sau obiecte de îmbrăcăminte de blană. – Blană + suf. -ărie.
BLĂNĂRÍE1, blănării, s. f. 1. Meseria blănarului. 2. Atelier în care se confecționează îmbrăcăminte din blană; magazin de vânzare a blănurilor. – Blănar + suf. -ie.
BLĂNĂRÍE2, blănării, s. f. (Colectiv) Sortimente sau obiecte de îmbrăcăminte de blană. – Blană + suf. -ărie.
BLĂNĂRÍE, blănării, s. f. 1. Meseria blănarului. Lucrător foarte priceput în blănărie. 2. Atelier unde se lucrează blăni1; magazin sau prăvălie de blănuri. 3. (Mai ales la pl.) Blăni lucrate de blănar; blănuri.
BLĂNĂRÍE, blănării, s. f. 1. Meseria blănarului. 2. Atelier unde se lucrează blănuri; magazin de blănuri. 3. Blănuri (I 2).(1,2) Din blănar + suf. -ie, (3) din blană + suf. -ărie.
blănăríe s. f., art. blănăría, g.-d. art. blănăríei; (ateliere, blănuri) pl. blănăríi, art. blănăríile
blănăríe (meseria blănarului, atelier, mulțime de blănuri) s. f., art. blănăría, g.-d. art. blănăríei; (ateliere, mulțime de blănuri) pl. blănăríi, art. blănăríile
BLĂNĂRÍE1 ~i f. 1) Meseria de blănar. 2) Atelierul blănarului. 3) Magazin (sau secție într-un magazin) unde se vând blănuri sau articole de blană. [Art. blănăria; G.-D. blănăriei; Sil. -ri-e] /blănar + suf. ~ărie
BLĂNĂRÍE2 f. (cu sens colectiv) Cantitate mare de blănuri sau de articole de blană. [Art. blănăria; G.-D. blănăriei; Sil. -ri-e] /blană + suf. ~ărie
blănărie f. 1. meseria blănarului; 2. localul unde se lucrează și se vând blănuri.
blănăríe f. Meseria blănaruluĭ. Localu unde se lucrează orĭ se vînd blănĭ.
cojocăríe-blănăríe s. f. Unitate prestatoare de servicii care se ocupă cu prelucrarea pieilor de animale ◊ „La unitățile de cojocărie-blănărie din Brăila nu se mai primesc comenzi pentru căciuli până după Anul Nou.” R.l. 25 XI 75 p. 5 (din cojocărie + blănărie, probabil formație mai veche)

Blănărie dex online | sinonim

Blănărie definitie

Intrare: blănărie
blănărie substantiv feminin