bizantinism definitie

10 definiții pentru bizantinism

bizantinísm sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr bizantinisme] 1 Mod de a acționa în viață prin intrigi și viclenie. 2 (Fig) Subtilitate formală, fără substanță. 3 (Fig) Duplicitate.
BIZANTINÍSM, bizantinisme, s. n. Mod de a acționa în viața publică și particulară prin intrigi, prin subtilități inutile sau frivole. – Din fr. byzantinisme.
BIZANTINÍSM, bizantinisme, s. n. Mod de a acționa în viața publică și particulară prin intrigi, prin subtilități inutile sau frivole. – Din fr. byzantinisme.
bizantinísm s. n., pl. bizantinísme
bizantinísm s. n., pl. bizantinísme
BIZANTINÍSM s.n. Corupție și neorânduială (politică și publică). ♦ Predilecție pentru disputele subtile și inutile. [< fr. byzantinisme].
BIZANTINÍSM s. n. 1. caracter, influență bizantină (în arhitectură, ornamentație). ◊ stil specific culturii și artei, modului de viață și mentalității din Imperiul Bizantin; mod de a acționa prin corupție, dezordine (politică) și intrigă. 2. predilecție pentru disputele subtile și inutile. (< fr. byzantinisme)
BIZANTINÍSM n. 1) Tendință de a discuta chestiuni subtile dar lipsite de rost. 2) Mod de a acționa în viața publică și politică, caracterizat prin corupție și dezorganizare. /<fr. byzantinisme
bizantinism n. caracter bizantin: subtilitate, duplicitate.
*bizantinízm n., pl. e Caracter bizantin. Fig. Subtilitate, discusiune oțioasă. Duplicitate, viclenie.

bizantinism dex

Intrare: bizantinism
bizantinism substantiv neutru