biută definitie

4 definiții pentru biută

biútă (biu-) s. f., g.-d. art. biútei; pl. biúte
biútă s. f. (sil. biu-), pl. biúte
BIÚTĂ s.f. Ridicătură de teren folosită la un poligon pentru tir. [Pron. biu-. / < fr. butte].
BIÚTĂ s. f. val de pământ ridicat împrejurul unor depozite de materiale. (< fr. butte)

biută dex

Intrare: biută
biută substantiv feminin
  • silabisire: biu-