Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

5 defini╚Ťii pentru biurou

biur├│u sn vz birou
BIURÓU s. n. v. birou.
BIURÓU s.n. v. birou.
biurou n. 1. mas─â de scris; 2. localul unde lucreaz─â mai mul╚Ťi func╚Ťionari; 3. personalul unui biurou sau al unei adun─âri, adic─â prezidentul, vice-prezidentul ╚Öi secretarii; 4. (la Camer─â ori la Senat), comisiunile ├«ns─ârcinate cu examinarea unor chestiuni; 5. biurou de plasare, agen╚Ťie ce se ocup─â cu plasarea de amploia╚Ťi, servitori, etc.
*b─şur├│┼ş n., pl. ur─ş (fr. bureau, mas─â de scris, dim. d. bure, stof─â groas─â de l├«n─â├žare se ├«ntinde pe b─şurouri). Mas─â de scris. Camera ├«n care lucreaz─â func╚Ťionari─ş: b─şurou unu─ş ministru. Sec╚Ťiune administrativ─â a unu─ş minister ╚Öi func╚Ťionari─ş e─ş. Locu unde se reunesc comisiunile une─ş adun─âr─ş. Stabiliment public: b─şuro┼ş de po╚Öt─â. Prezidentu, viceprezidentu ╚Öi secretari─ş une─ş adun─âr─ş. Cabinet de contabili, de func╚Ťionar─ş superior─ş a─ş une─ş administra╚Ťiun─ş particulare. B─şurourile camere─ş senatulu─ş, acelea care studiaz─â diferite chestiun─ş la ordinea zile─ş. B─şuro┼ş de plasare, b─şuro┼ş care se ocup─â de servitor─ş, guvernante ╚Ö.a. ÔÇô ╚śi biro┼ş (pop.).

Biurou dex online | sinonim

Biurou definitie