bituminos definitie

12 definiții pentru bituminos

bituminos, ~oa a [At: ISTRATI-LONGINESCU, CH. 268 / Pl: ~oși, ~oase / E: fr bitumineux, lat bituminosus] 1 Care este de natura bitumului. 2 Care conține bitum.
BITUMINÓS, -OÁSĂ, bituminoși, -oase, adj. Care este de natura bitumenului; care conține bitum sau bitumen. – După fr. bitumineux, lat. bituminosus.
BITUMINÓS, -OÁSĂ, bituminoși, -oase, adj. Care este de natura bitumenului; care conține bitum sau bitumen. – După fr. bitumineux, lat. bituminosus.
BITUMINÓS, -OÁSĂ, bituminoși, -oase, adj. Care este de natura bitumenului; care conține bitumen. Calcar bituminos.
BITUMINÓS, -OÁSĂ, bituminoși, -oase, adj. Care este de natura bitumenului; care conține bitumen. – Fr. bitumineux (lat. lit. bituminosus).
bituminós adj. m., pl. bituminóși; f. bituminoásă, pl. bituminoáse
bituminós adj. m., pl. bituminóși; f. sg. bituminoásă, pl. bituminoáse
BITUMINÓS, -OÁSĂ adj. De natura bitumenului; care are bitumen. [Cf. fr. bitumineux].
BITUMINÓS, -OÁSĂ adj. care conține bitum; de natura acestuia. (< fr. bitumineux)
BITUMINÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care conține bitumen; cu bitumen. Calcar ~. 2) Care ține de bitumen; propriu bitumenului. /<fr. bitumineux
bituminos a. ce conține bitume: chihlibarul e o substanță bituminoasă.
*bituminós, -oásă adj. (lat. bituminosus). Care e de natura bitumuluĭ saŭ conține bitum: substanță bituminoasă.

bituminos dex

Intrare: bituminos
bituminos adjectiv