bismutil definitie

3 definiții pentru bismutil

bismutíl sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: fr bismuthyle] (Chm) Radical monovalent al bismutului care se formează la hidrogenarea sărurilor de bismut.
BISMUTÍL s.m. (Chim.) Radical monovalent al bismutului, care ia naștere la hidroliza sărurilor de bismut. [< fr. bismuthyle].
BISMUTÍL s. m. radical monovalent al bismutului, la hidroliza sărurilor de bismut. (< fr. bismuthyle)

bismutil dex

Intrare: bismutil
bismutil