12 definiții pentru bisericos
bisericos, ~oasă smf a [At: HASDEU, I. C. 130 / Pl: ~oși, ~oase / E: biserică + -os] 1-2 (Persoană) care iubește biserica Cf evlavios, religios. 3-4 (Persoană) care respectă dogmele bisericii. 5 a Bigot. BISERICÓS, -OÁSĂ, bisericoși, -oase,
adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care respectă dogmele bisericii. –
Biserică +
suf. -os.
BISERICÓS, -OÁSĂ, bisericoși, -oase,
adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care respectă dogmele bisericii; bigot. –
Biserică +
suf. -os.
BISERICÓS, -OÁSĂ, bisericoși, -oase,
adj. (Astăzi mai ales cu sens peiorativ) Evlavios, religios.
V. bigot, habotnic. Era un moșneag înaintat în zile, bătrîn... și bisericos. GALACTION, O. I 184. Bisericos n-am fost, părinte. COȘBUC, P. I 199. Femeile bisericoase din sat îi băgase mamei o mulțime de bazaconii în cap. CREANGĂ, A. 12. ◊
Fig. Cu zîmbiri de curtezană și cu ochi bisericoși. EMINESCU, O. I 162.
BISERICÓS, -OÁSĂ, bisericoși, -oase,
adj. Care respectă formele, tradițiile bisericii; evlavios, religios. – Din
biserică +
suf. -os.
bisericós adj. m.,
s. m.,
pl. bisericóși;
adj. f.,
s. f. bisericoásă,
pl. bisericoáse
bisericós adj. m., s. m., pl. bisericóși; f. sg. bisericoásă, pl. bisericoáse BISERICÓS adj., s. v. bigot, fanatic, habotnic. BISERICÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care respectă cu strictețe prescripțiile bisericii; bigot; habotnic. /biserică + suf. ~os bisericos a. și m.
1. care merge des la biserică, om cu frica lui Dumnezeu;
2. evlavios: cu ochii bisericoși EM.
bisericós, -oásă adj. (d. biserică). Fam. Care se duce des la biserică, evlavios, religios. V.
bigot. bisericos adj., s. v. BIGOT. FANATIC. HABOTNIC. Bisericos dex online | sinonim
Bisericos definitie
Intrare: bisericos (adj.)
Intrare: bisericos (s.m.)
bisericos substantiv masculin