Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru birocratism

birocrat├şsm sn [At: DA ms / V: (├«nv) biur- / Pl: ~e / E: birocrat + -ism] Birocra╚Ťie.
BIROCRAT├ŹSM s. n. Tendin╚Ť─â de rezolvare strict administrativ─â a problemelor publice, de rupere de realitate; preocupare excesiv─â pentru latura formal─â a problemelor. Birocrat + suf. -ism. Cf. rus. biurokratizm, fr. bureaucratisme.
BIROCRAT├ŹSM s. n. Birocra╚Ťie; func╚Ťionarism. ÔÇô Birocrat + suf. -ism. Cf. rus. biurokratizm, fr. bureaucratisme.
BIROCRAT├ŹSM s. n. 1. Atitudine birocratic─â, mod de a rezolva problemele ├«n spirit formalist, cu complica╚Ťii inutile, care aduc ├«nt├«rzieri p─âgubitoare. Birocratismul este du╚Ömanul oric─ârui progres, du╚Ömanul a tot ce e nou, ├«n─âbu╚Öitorul tuturor ini╚Ťiativelor ╚Öi al elanului creator al oamenilor muncii. GHEORGHIU-DEJ, CONSF. C.F.R. 49. 2. (├Än munca politic─â) ├«nlocuire a muncii politice cu munc─â administrativ─â; conducere exclusiv─â din birou; rupere de mase, de via╚Ť─â, de realitatea vie. Partidul nostru socote╚Öte c─â trebuie declarat r─âzboi necru╚Ť─âtor birocratismului, consider├«ndu-l drept umil din cei mai periculo╚Öi du╚Ömani ai construirii socialismului. GHEORGHIU-DEJ, ├Ä. DEM. 30.
BIROCRAT├ŹSM s. n. 1. Mod de a rezolva problemele administrative ├«n spirit formalist, cu complica╚Ťii inutile, care aduc ├«nt├órzieri p─âgubitoare. 2. (├Än munca politic─â) ├Änlocuire a muncii politice cu munca administrativ─â. ÔÇô Din birocrat + suf. -ism.
birocrat├şsm (-ro-cra-) s. n.
birocrat├şsm s. n. (sil. -cra-)
BIROCRAT├ŹSM s. birocra╚Ťie, (depr.) scriptologie. (Prea mult ~.)
BIROCRAT├ŹSM s.n. 1. Tendin╚Ť─â de rezolvare strict administrativ─â a problemelor publice, de rupere a lor de realitate; preocupare excesiv─â de latura formal─â a problemelor ╚Öi lipsa de interes pentru fondul lor. 2. Sistem de conducere care utilizeaz─â un aparat birocratic (administrativ, poli╚Ťienesc, militar) foarte numeros, ├«n scopul impunerii prin for╚Ť─â a domina╚Ťiei minorit─â╚Ťii asupra majorit─â╚Ťii. ÔÖŽ (├Än munca politic─â) ├«nlocuire a muncii politice cu munca administrativ─â. [ Var. biurocratism s.n. / cf. rus. biurokratizm, fr. bureaucratisme].
BIROCRAT├ŹSM s. n. interpretare ╚Öi aplicare formalist─â, cu complica╚Ťii inutile, a legilor, a dispozi╚Ťiilor, ├«n rezolvarea problemelor administrative, organizatorice etc.; birocra╚Ťie. (< fr. bureaucratisme, rus. biurokratizm)
BIROCRAT├ŹSM n. v. BIROCRA╚ÜIE. /birocrat + suf. ~ism
BIROCRATISM s. birocra╚Ťie, (depr.) scriptologie. (Prea mult ~.)

Birocratism dex online | sinonim

Birocratism definitie

Intrare: birocratism
birocratism substantiv neutru
  • silabisire: -cra-