biplacă definitie

4 definiții pentru biplacă

biplácă sf [At: MDENC / Pl: ~lăci / E: bi- + placă] Tub electronic cu doi anozi și un catod, folosit pentru detecție și ca element redresor.
biplácă (bi-pla-) s. f., g.-d. art. biplắcii; pl. biplắci
biplácă s. f. (sil. -pla-), g.-d. art. biplăcii
BIPLÁCĂ (< bi + placă) s. f. Tub electronic cu doi anozi și un catod, utilizat ca element redresor și pentru detecție.

biplacă dex

Intrare: biplacă
biplacă substantiv feminin
  • silabisire: -pla-