bipénă sf [At: DN3 / Pl: ~ne / E: lat bipennis] Secure romană cu două tăișuri.

bipén adj. m., pl. bipéni; f. sg. bipénă, pl. bipéne

BIPÉNĂ s.f. Secure romană cu două tăișuri. [< lat. bipennis, cf. fr. bipenne].

BIPÉN, -Ă I. adj. cu două aripi. II. s. f. secure romană cu două tăișuri. (< fr. bipenne, lat. bipennis)