bipark definitie

2 definiții pentru bipark

BIPÁRK s. n. dispozitiv care permite gararea a două vehicule pe locul destinat pentru unul singur, prin suprapunerea pe o platformă superioară. (< fr. bipark)
bipárk s. n. (cuv. fr.) ◊ „Dispozitivul «Bipark», realizat în Franța, permite gararea a două autovehicule în locul destinat pentru unul singur. Primul din vehicule este garat la nivelul solului, iar celălalt pe o platformă superioară.” Sc. 25 XI 75 p. 6

bipark dex

Intrare: bipark
bipark